Falun Dafa și alții v. Republica Moldova – nr. 29458/15

Hotărârea din 29.6.2021 [Secţia a II-a]

Articolul 9

Libertatea de gândire, de conștiință și de religie

Articolul 11

Libertatea de întrunire și de asociere

Interzicerea folosirii simbolului „Falun” și dizolvarea ulterioară a asociațiilor – încălcare 

Pe 18 mai 2015, reclamanții, A.O. Falun Dafa, A.O. Qigong Falun Gong Moldova, dna Tatiana Chiriac și dl Dumitru Roman au invocat în fața Curții încălcarea articolelor 9 și 11 din Convenție, ca urmare a interzicerii folosirii simbolului „Falun” și a dizolvării ulterioare a asociațiilor.

În fapt

Asociațiile reclamante practică Falun Gong, o practică spirituală interzisă în China, al cărei scop este promovarea spiritualității prin rectitudine morală, exerciții și meditație. Simbolul internațional al asociațiilor și simbolul înregistrat la Ministerul Justiției al Republicii Moldova este Falun.

O altă asociație a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției și a asociațiilor reclamante, solicitând interzicerea simbolului acestora și dizolvarea lor pe motiv că aveau o svastică ca simbol și că astfel se propaga ura și tulburările sociale.

Prin deciziile Curții Supreme de Justiție din 11 februarie 2015 și 7 decembrie 2016, asociațiilor reclamante, le-a fost interzis simbolul și a fost dispusă dizolvarea acestora. Drept urmare, simbolul asociațiilor reclamante a fost inclus în Registrul materialelor cu caracter extremist prin Ordinul Ministrului Justiției.

După comunicarea prezentei cereri Guvernului, Agentul guvernamental a depus două cereri de revizuire, în vederea anulării deciziilor Curții Supreme de Justiție din 11 februarie 2015 și 7 decembrie 2016. De asemenea, a solicitat, recunoașterea încălcării drepturilor asociațiilor reclamante garantate de articolele 9 și 11 din Convenție și acordarea prejudiciului moral.

Pe 2 octombrie și 27 noiembrie 2019, Curtea Supremă de Justiție a admis cererile de revizuire ale Agentului guvernamental, a casat deciziile anterioare și a dispus reținerea cauzei civile în procedura Curții Supreme de Justiție pentru examinarea recursurilor declarate de asociațiile reclamante. De asemenea, a constatat încălcarea drepturilor asociațiilor reclamante garantate de articolele 9 și 11 din Convenție, însă a respins cererea Agentului privind acordarea prejudiciilor morale. Totodată, Curtea Supremă de Justiție a constatat că imixtiunea în drepturile reclamanților garantată de articolele 9 și 11 din Convenție nu era necesară într-o societate democratică, deoarece nu corespundea unei nevoi sociale imperioase. De asemenea, a constatat că instanțele care au examinat anterior cauza nu au reușit să examineze proporționalitate și necesitatea ingerinței. Ulterior, ca urmare a reexaminării cauzelor, acțiunile privind interzicerea simbolului reclamanților și dizolvarea acestora au fost respinse.

În continuare, asociațiile reclamante au solicitat executarea actelor emise de către Curtea Supremă de Justiție. În special, au solicitat Ministrului Justiției să excludă simbolul acestora din Registrul materialelor de natură extremistă. Cu toate acestea, Ministrul Justiției a refuzat însă să emită un astfel de ordin și actele judecătorești nu au fost executate până în prezent.

În drept

Curtea Supremă de Justiție a anulat deciziile sale din 11 februarie 2015 și 7 decembrie 2016 și a constatat că a existat o încălcare a drepturilor reclamanților garantate de articolele 9 și 11 din Convenție. Cu toate acestea, instanța supremă nu a acordat nicio despăgubire reclamanților prin încheierile sale din 2 octombrie și 27 noiembrie 2019. Mai mult, Guvernul nu a întreprins până în prezent toate acțiunile privind executarea actelor emise de către instanța supremă. Astfel, după douăzeci de luni de la adoptarea acestor încheieri, Ministrul Justiției nu a emis încă un ordin de eliminare a simbolului asociațiilor reclamante din Registrul materialelor cu caracter extremist în modul prevăzut în secțiunea 15 din Hotărârea Guvernului nr. 979.

Guvernul a fost de acord cu faptul că reclamanților le-au fost încălcate drepturile acestora în temeiul articolelor 9 și 11 din Convenție. Recunoașterea lor se bazează pe constatarea încălcărilor de către Curtea Supremă de Justiție. Conform jurisprudenței sale (Vajnai v. Ungaria, nr. 33629/06, CEDO 2008; Association Rhino și alții v. Elveția, nr. 48848/07, 11 octombrie 2011 și Adana TAYAD v. Turcia, nr. 59835/10, 21 iulie 2020), Curtea nu a văzut niciun motiv pentru a ajunge la o concluzie diferită de cea a Curții Supreme de Justiție și nu a considerat necesară reexaminarea fondului acestor plângeri.

Având în vedere faptul că Curtea Supremă nu a acordat nicio despăgubire reclamanților și Guvernul nu executat actele emise de către Curtea Supremă de Justiție până în prezent, Curtea a constatat că a existat o încălcare a articolelor 9 și 11 din Convenție, care rezultă din interzicerea simbolului asociațiilor reclamante și dizolvarea acestora. 

Concluzie (unanimitate): încălcarea articolelor 9 și 11 din Convenţie.

Curtea le-a acordat reclamanților în mod solidar 4500 EUR cu titlu de prejudiciu moral și 1500 EUR cu titlu de costuri și cheltuieli.

Prezentul rezumat are la bază hotărârea Falun Dafa și alții v. Republica Moldova de pe site-ul hudoc. Această traducere îi aparține Curții Supreme de Justiţie. Orice preluare a textului se va face cu următoarea mențiune: „Traducerea acestui rezumat de hotărâre a fost efectuată de către Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova". 

Direcția Drepturile Omului și Cooperare Externe