Mocanu şi alţii v. Republica Moldova – nr. 8141/07 

Hotărârea din 9.3.2021 [Secţia a II-a]

Articolul 41

Satisfacție echitabilă 

Reclamanţii, domnii Victor Mocanu, Pavel Răducanu și Semion Mititelu au sesizat Curtea pe 26.1.2007, în conformitate cu art. 34 din Convenție.

Prin hotărârea din 26.6.2018 (hotărârea principală), Curtea a constatat nerespectarea procedurilor de expropriere a terenurilor agricole în privința reclamanților, astfel fiind încălcat articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

În fapt:

Bazându-se pe articolul 41 din Convenție, fiul primului reclamant, dl Valentin Mocanu, căruia Curtea i-a recunoscut calitatea de a acționa în numele tatălui defunct, a solicitat statului atribuirea unui teren cu suprafața de 0,5882 ha cu titlu de prejudiciu material.

El a afirmat că, înainte de ingerința litigioasă a statului, tatăl său era proprietarul unui teren agricol de un hectar. El a susținut că după ce statul a ocupat 0,41 ha din acest teren, restul terenului de 0,5882 ha care îi rămăsese tatălui său deveniseră inexploatabil din cauza căii ferate construite de către autorități. Prin urmare, el a considerat că, pe lângă parcela de 0,41 ha transmisă deja tatălui său, statul trebuie să îi mai atribuie o altă parcelă de 0,5882 ha. 

Cel de-al treilea reclamant, la rândul său, a solicitat un teren de 1,4971 ha cu titlu de prejudiciu material.

Cu privire la prejudiciul moral, fiul primului reclamant și fiica celui de al doilea reclamant au solicitat câte 6000 euro, iar al treilea reclamant a pretins 8000 euro.

Reclamanții au solicitat 2880 euro cu titlu de costuri și cheltuieli în fața Curții.

Întrucât problema aplicării articolului 41 din Convenție nu era pregătită pentru decizie, Curtea a rezervat-o și a invitat Guvernul și reclamanții să îi prezinte în scris, în termen de trei luni, observațiile lor cu privire la respectiva întrebare și în special pentru a informa cu privire la orice acord la care ar putea ajunge.

Pe data de 28.12.2018 și 31.1.2019, Curtea a primit declarațiile semnate de Guvern, pe de o parte, și de fiica celui de-al doilea reclamant și cel de-al treilea reclamant, pe de altă parte, prin care aceștia din urmă au acceptat ca cererea să fie radiată de pe rolul Curții în schimbul angajamentului Guvernului: 1) de a transmite celui de-al treilea reclamant dreptul de proprietate asupra a două terenuri cu suprafața de 1,12 ha și de 0,709 ha; 2) de a plăti fiicei celui de-al doilea reclamant suma de 1 500 euro cu titlu de prejudiciu material și moral, celui de-al treilea reclamant suma de 2 000 euro cu titlu de prejudiciu material și moral suplimentar; și 3) să le plătească, în comun, suma de 1 300 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

În drept:

Cu privire la aplicarea articolului 41 din Convenție:

A.           Al doilea reclamant și al treilea reclamant

Curtea a luat act de acordul încheiat între Guvern și fiica celui de-al doilea reclamant, precum și al treilea reclamant. Considerând că acordul de reglementare amiabilă este bazat pe respectarea drepturilor omului garantate prin Convenție și Protocoalele sale, precum și în lipsa oricăror motive care ar justifica continuarea examinării respectivei părți din cerere, Curtea a decis radierea de pe rol în partea referitoare la al doilea și al treilea reclamant, în conformitate cu articolul 39 din Convenție.

B.           Primul reclamant

Curtea a reamintit jurisprudența sa conform căreia o hotărâre în care se constată existența unei încălcări îi impune statului pârât o obligație juridică de a pune capăt încălcării și de a repara consecințele, astfel încât să restabilească pe cât posibil situaţia existentă înaintea încălcării. Dacă natura încălcării permite restitutio in integrum, revine statului pârât obligația să o dispună, întrucât Curtea nu are nici competența și nici posibilitatea practică de a face acest lucru.

Dacă, pe de altă parte, dreptul intern nu permite sau permite doar parţial înlăturarea consecinţelor încălcării, art. 41 împuterniceşte Curtea să acorde părţii vătămate, dacă este cazul, despăgubirile pe care le consideră necesare. De asemenea, Curtea a reiterat faptul că scopul sumelor acordate drept satisfacție echitabilă este de a acorda despăgubiri pentru prejudiciul suferit de către părți, doar în măsura în care aceasta este o consecință a încălcării care nu poate fi înlăturată.

În cazul de față, Curtea a constatat de la bun început că fiul primului reclamant nu i-a prezentat probe precum că terenul devenise inutilizabil ca urmare a exproprierii și a construcției căii ferate. În orice caz, Curtea a observat că, având în vedere informațiile prezentate, restitutio in integrum pare a fi posibil și că aparent nu există impedimente de ordin juridic în identificarea unui teren pentru a-i fi atribuit fiului primului reclamant. Prin urmare, îi revine statului pârât să ia, sub supravegherea Comitetului Miniștrilor, măsurile necesare pentru a pune capăt încălcării constatate de către Curte și pentru înlăturarea consecințelor acesteia. Așadar, Curtea a considerat că aplicarea mecanismului intern relevant este susceptibil să ofere restitutio in integrum, fiind cel mai adecvat mijloc de remediere a încălcării identificate în hotărârea sa principală și că, în consecință, nu este necesar să se acorde nicio sumă pentru daune materiale. În consecință, Curtea a respins cererea formulată de către fiul primului reclamant pentru prejudiciul material.

Pe de altă parte, Curtea a considerat că primul reclamant a suferit anumite prejudicii morale ca urmare a încălcării constatate în hotărârea principală. Judecând în mod echitabil, Curtea i-a acordat dlui Valentin Mocanu suma de 3.000 euro cu titlu de prejudiciu moral.

Concluzie (unanimitate): Curtea a decis radierea cererii de pe rol în privința celui de al doilea și al treilea reclamant. În privința primului reclamant, Curtea i-a acordat suma de 3000 euro cu titlu de prejudiciu moral și 2540 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

© Prezentul rezumat are la bază hotărârea Mocanu şi alţii v. Republica Moldova de pe site-ul hudoc. Această traducere îi aparține Curții Supreme de Justiţie. Orice preluare a textului se va face cu următoarea mențiune: „Traducerea acestui rezumat de hotărâre a fost efectuată de către Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova".

Direcția Drepturile Omului și Cooperare Externă