Construct Confort v. Republica Moldova – nr.16974/15

Hotărârea din 28.5.2019 [Secţia a II-a]

 

Articolul 6

Proceduri civile

 

Articolul 6 § 1

Dreptul la un proces echitabil

 

Articolul 1 din Protocolul nr. 1

Protecţia proprietăţii

Posesia liniştită a bunurilor

 

Admiterea spre examinare a unei cereri de apel tardive şi casarea hotărâriijudecătoreşti irevocabile favorabile reclamantei - încălcare

 Pe 4 aprilie 2015, compania reclamantă „Construct Confort” S.R.a invocat în fața Curții încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, dat fiind admiterea unui apel tardiv şi anulării unei decizii judecătoreşti irevocabile pronunţate în favoarea sa.

 

În fapt:

Compania reclamantă este o societate cu răspundere limitată, care pe 24 decembrie 2012 și, respectiv, pe 21 iunie 2013, a inițiat două seturi de proceduri civile, solicitând anularea deciziilor emise de către Inspectoratul Fiscal de Stat Strășeni privind cazuri de încălcare fiscală. Pe 5 septembrie 2013, cauzele au fost conexate.

Pe 26 decembrie 2013, Judecătoria Strășeni a admis acţiunea societății reclamante și a anulat deciziile contestate. Reprezentantul Inspectoratului fiscal, fiind citat legal despre data şi ora şedinţei de judecată, nu a fost prezent la data pronunțării hotărârii.

Pe 5 februarie 2014, Inspectoratul fiscal a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni, fără a solicita repunerea în termen de declarare a apelului. Compania reclamantă a obiectat, susţinând că apelul fusese depus în afara termenului de treizeci de zile și că Inspectoratul fiscal nu a solicitat repunerea în termen.

Prin încheierea Curţii de Apel Chișinău din 3 septembrie 2014, apelul a fost restituit ca fiind depus în afara termenului legal, constatând că termenul expirase la 27 ianuarie 2014.

Inspectoratul fiscal a contestat încheierea instanţei de apel, invocând faptul că instanţa nu era în drept să restituie apelul după ce a pus pe rol cauza şi începuse examinarea acesteia.

Pe 8 octombrie 2014, Curtea Supremă de Justiție a casat încheierea Curții de Apel Chișinău din 3 septembrie 2014.

Fără a disputa calcularea de către Curtea de Apel Chişinău a termenului pentru depunerea apelului, Curtea Supremă de Justiție a acceptat argumentul Inspectoratului fiscal și a considerat că instanţa de apel a încălcat normele de procedură prin adoptarea unei încheieri de restituire după ce a început examinarea cauzei în fond. Instanţa de recurs a restituit cauza spre rejudecare în fond la Curtea de Apel Chişinău.

Pe 28 ianuarie 2015, după rejudecarea cauzei, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul Inspectoratului fiscal, a casat hotărârea Judecătoriei Strășeni din 26 decembrie 2013 și a pronunțat o nouă hotărâre prin care acțiunea societății reclamante a fost respinsă ca nefondată.

Pe 10 iunie 2015, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul declarat de către societatea reclamantă.

 

În drept:

Cu privire la încălcarea articolului 6 din Convenție:

Cu privire la circumstanțele cauzei, Curtea a reţinut faptul că, în conformitate cu articolul 254 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, rămân irevocabile hotărârile judecătoreşti emise în primă instanţă, după expirarea termenului de apel, dacă participanţii interesaţi nu au exercitat calea de atac corespunzătoare. În conformitate cu articolul 362 din același cod, astfel cum a fost interpretat de Plenul Curţii Supreme de Justiție, termenul pentru depunerea apelului este de treizeci de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, indiferent dacă părțile erau sau nu prezente. Articolul 369 alineatul (1) litera (b) din Codul de procedură civilă prevede că, în cazul în care apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea de apel.

Prin încheierea din 3 septembrie 2014, Curtea de Apel Chișinău a calculat termenul limită pentru depunerea cererii de apel, constatând că acesta expirase la 27 ianuarie 2014. Termenul calculat nu a fost contestat de către Inspectoratul fiscal, nici disputat de către Curtea Supremă de Justiție și pare să fie în conformitate cu hotărârea explicativă a Plenului Curții Supreme de Justiție. Prin urmare, Curtea a constatat că termenul pentru depunerea apelului de către Inspectoratul fiscal împotriva hotărârii din 26 decembrie 2013, expirase la 27 ianuarie 2014 și că, în consecință, apelul din 5 februarie 2014 a fost depus tardiv.

În astfel de circumstanțe, Curtea a considerat că, prin admiterea recursului Inspectoratului fiscal, Curtea Supremă de Justiție a sfidat un întreg proces judiciar care se încheiase printr-o hotărâre judecătorească definitivă și executorie și care a fost, astfel, res judicata.

Prin urmare, a fost încălcat principiul securității juridice și dreptul reclamantului la un proces echitabil în baza articolului 6 § 1 din Convenție (a se vedea Brumărescu, §§ 61 și 62).

Cu privire la încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție:

Curtea a reiterat faptul că o creanţă în urma pronunţării hotărârii judecătorești poate fi considerată o "posesie" în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1. Mai mult, casarea unei astfel de hotărâri după ce a devenit definitivă și irevocabilă va constitui o ingerință în dreptul reclamantului de a se bucura de această posesie. Chiar presupunând că o astfel de ingerinţă poate fi considerată ca fiind de interes public, Curtea a constatat că nu a fost justificată, deoarece un echilibru just nu a fost păstrat, iar reclamantul a fost obligat să suporte o povară individuală și excesivă.

Prin urmare, Curtea a concluzionat că a avut loc o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. 

Curtea i-a acordat societăţii reclamante suma de 15544,66 EUR cu titlu de prejudiciu material,2000 EUR cu titlu de prejudiciu moral și 487 EUR cu titlu de costuri și cheltuieli.

Concluzie: încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție (unanimitate).

                 încălcarea articolului 1 Protocol 1 la Convenţie (unanimitate).

© Prezentul rezumat are la bază hotărârea Construct Confort v. Republica Moldova de pe site-ul hudoc. Această traducere îi aparține Curții Supreme de Justiţie. Orice preluare a textului se va face cu următoarea mențiune: „Traducerea acestui rezumat de hotărâre a fost efectuată de către Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova". 

Direcția Drepturile Omului și Cooperare Externă