Gorea v. Republica Moldova – nr. 63507/11

Hotărârea din 22.1.2019 [Secţia a II-a]

Articolul 5 § 1

Dreptul la libertate şi la siguranţă

Cuantumul insuficient acordat de către instanţele naţionale, cu titlu de prejudiciu moral, nu a lipsit reclamantul de statutul său de victimă – încălcare 

Pe 1 septembrie 2011, reclamantul Mihail Gorea, născut în 1962 și care locuiește în Costeşti,a sesizat Curtea, invocând încălcarea articolului 5 § 1 din Convenție, dat fiind detenția sa ilegală timp de 5 zile.

În fapt:

Pe 16 iulie 2008, Judecătoria Ialoveni a recunoscut reclamantul ca fiind vinovat în comiterea contravenţiei, şi anume, pentru ultragierea colaboratorului poliţiei, fiind sancţionat cu 5 zile de arest. Reclamantul a depus recurs.

Pe 12 august 2008, Curtea de Apel Chișinău a casat decizia menționată și a trimis cauza la rejudecare.

Pe 11 februarie 2009, Judecătoria Ialoveni a încetat procesul împotriva reclamantului, din motivul expirării termenului pentru aplicarea unei sancțiuni administrative. Între timp, reclamantul își executase deja pedeapsa. Reclamantul a depus recurs.

La data de 13 martie 2009, Curtea de Apel Chișinău a casat decizia instanței cu clasarea procedurilor administrative în privința reclamantului, din lipsa faptei contravenției administrative.

Reclamantul a depus o acțiune în temeiul Legii nr. 1545, solicitând încasarea prejudiciului moral în sumă de 300000 MDL (echivalentul a 18.750 EUR). La data de 11 mai 2011, Curtea Supremă de Justiție a concluzionat că arestul administrativ al reclamantului a fost ilegal și, prin urmare, i-a acordat 8000 MDL (echivalentul a 500 de EUR) ca despăgubire pentru prejudiciul cauzat.

Reclamantul a susținut că despăgubirea acordată de către Curtea Supremă de Justiție cu privire la încălcarea articolului 5 din Convenție nu ar fi fost adecvată și proporțională cu gravitatea încălcărilor drepturilor sale.

Guvernul a exprimat o opinie diferită și a susținut că reclamantul și-a pierdut statutul de victimă. 

În drept:

Cu privire la articolului 5 § 1 din Convenţie:

Curtea a statuat în repetate rânduri, că articolul 5 din Convenție este, împreună cu articolele 2, 3 și 4, printre drepturile fundamentale care protejează securitatea fizică a individului. Scopul său principal este de a preveni privarea arbitrară sau nejustificată de libertate (a se vedea, de exemplu, Buzadji v. Republica Moldova [MC], nr. 23755/07, § 84, CEDO 2016 (extrase)).

Faptul că reclamantului i s-a încălcat dreptul garantat de articolul 5 § 1 din Convenție nu a fost contestat de către părți. În acest sens, Curtea nu vede niciun motiv să se îndepărteze de constatările instanțelor naționale, care au recunoscut încălcarea articolului respectiv. De asemenea, Curtea a notat că instanțele naționale au acordat reclamantului despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit. Prin urmare, Curtea a considerat că problema principală este aprecierea dacă compensaţia acordată a fost proporțională cu prejudiciul suferit de către reclamant.

Curtea a notat că Curtea Supremă de Justiţie i-a acordat reclamantului echivalentul a 500 EUR cu titlu de prejudiciu moral. Această sumă este considerabil inferioară față de sumele acordate de Curte în cazurile în care a fost constatată o încălcare a articolului 5 § 1 din Convenție (de ex., cauza Ialamov v. Republica Moldova, nr. 65324/09, 12 decembrie 2017, în care Curtea a acordat reclamantului suma de 4.500 EUR pentru detenţia ilegală).

Având în vedere cele de mai sus, Curtea a considerat că reclamantul poate încă să pretindă că este victima unei încălcări a articolului 5 § 1 din Convenție.

De asemenea, Curtea a constatat că a fost încălcat articolul 5 § 1 din Convenție, dat fiind detenția ilegală a reclamantului timp de 5 zile.

Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 5 § 5 din Convenţie:

În ceea ce privește Articolul 5 § 5, pragul pentru constatarea unei încălcări din cauza cuantumului compensației acordate la nivel național este stringent.

În speță, Curtea a considerat că suma acordată reclamantului nu a fost atât de mică, încât să submineze dreptul la despăgubire (a se vedea cauza Borg, punctul 37).

Prin urmare, Curtea a conchis că această parte a cererii este vădit nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu articolul 35 §§ 3 (a) și 4 din Convenție.

Curtea i-a acordat reclamantului suma de 4000 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

Concluzie: încălcarea art. 5 § 1 din Convenţie (unanimitate).

© Prezentul rezumat are la bază hotărârea Gorea v. Republica Moldova de pe site-ul hudoc. Această traducere îi aparține Curții Supreme de Justiţie. Orice preluare a textului se va face cu următoarea mențiune: „Traducerea acestui rezumat de hotărâre a fost efectuată de către Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova". 

Direcția Drepturile Omului și Cooperare Externă