Ramljak v. Croația - 5856/13

Hotărârea din 27.6.2017 [Secția a II-a]

Articolul 6

Proceduri civile

Articolul 6-1

Tribunal imparțial

Compunerea instanței de apel nu a garantat imparțialitatea obiectivă: încălcare

În fapt – O hotărâre adoptată în favoarea reclamantei într-o cauză civilă a fost răsturnată în apel. Reclamanta a introdus apoi un recurs în fața Curții Supreme, susținând că nu a avut parte de un proces echitabil în fața unui tribunal independent și imparțial, pentru că unul dintre judecătorii din apel era tatăl unui avocat practicant angajat în biroul celor doi avocați care îl reprezentau pe oponentul său. Recursul ei a fost respins, iar plângerea ei în fața Curții Constituționale declarată inadmisibilă.

În fața Curții Europene, reclamanta s-a plâns că a fost încălcat dreptul ei în baza articolului 6 la un tribunal imparțial.

În drept – Articolul 6 § 1: Nu a existat vreo probă privind existența unei favorizări personale din partea judecătorului din apel. Prin urmare, cazul trebuia examinat din perspectiva imparțialității obiective. Mai exact, problema dubiilor reclamantei, care decurgeau din circumstanțele speciale, putea fi considerată drept obiectiv justificată.

Natura legăturii personale avea importanță atunci când s-a stabilit caracterul justificat al temerilor reclamantei din punct de vedere obiectiv. Nu existase nimic care să sugereze că judecătorul nu cunoștea faptul că fiul său era angajat la un birou avocațial care reprezenta o parte din procesul în discuție. Totuși, nimic din acest caz nu a demonstrat că acesta a informat președintele instanței despre circumstanțele existente. Dacă ar fi procedat astfel, chestiunea participării sale la judecarea cauzei ar fi fost analizată înainte ca el să examineze această cauză. Faptul că o rudă atât de apropiată ca fiul unui judecător care judecă o cauză civilă în procedura apelului are legături de serviciu atât de apropiate cu avocații care reprezintă oponentul reclamantei în calitatea sa de parte a procedurilor civile, deși nu a avut nicio implicare în acest caz, și faptul că se afla într-o poziție de subordonare față de aceștia a compromis imparțialitatea instanței și a supus-o dubiilor.

Nu a fost posibilă stabilirea influenței exacte a judecătorului în privința rezultatului procesului din apel, de vreme ce acesta a fost decis în camera de consiliu. Totuși, s-a putut observa că el a prezidat completul de trei judecători din apel și, așadar, reclamanta avea motive să considere că acesta avusese un rol important în pronunțarea unei hotărâri împotriva sa și că imparțialitatea instanței putea fi pusă, în mod firesc, la îndoială.

Deși instanțele superioare au competența casării deciziei pe motiv că președinte completului din apel nu a fost imparțial, ele nu au făcut acest lucru.

Concluzie: încălcare (șase voturi la unu).

Articolul 41: 3,500 EUR cu privire la prejudiciul moral suferit.

Morice v. Franța [MC], 29369/10, 23 aprilie 2015, Nota informativă 184)

© Prezenta traducere are la bază rezumatul acestei cauze publicat pe site-ul hudoc. Ea constituie proprietatea Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.