În discursul său de la Adunarea Generală a Judecătorilor, preşedintele Mihai Poalelungi a menţionat că date fiind frecventele evoluţii legislative, Curtea Supremă de Justiţie a format, împreună cu INJ, două grupuri de lucru constituite din judecători ai mai multor instanţe şi reprezentanţi ai mediului academic care vor analiza, pe parcursul anului 2017, toate Hotărârile explicative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie sub aspectul corespunderii lor cu legislaţia în vigoare şi jurisprudenţa CEDO. Grupurile de lucru vor veni cu propuneri concrete de actualizare a acestora sau, după caz, de anulare a lor.

Hotărârile explicative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie reprezintă principalul mijloc extrajudiciar de unificare a practicii judiciare, prevăzut de art. 16 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. În anul 2016, Curtea Supremă de Justiţie a adoptat patru hotărâri cu caracter explicativ.

De asemenea, în 2016 au fost înregistrate 38 de demersuri cu privire la emiterea Avizelor consultative, în condiţiile art. 122 CPC, dintre care: 4 demersuri au fost admise, 33 demersuri – respinse şi un demers rămas a cărui soluţionare a rămas restantă.

În aceeaşi perioadă, Curtea Supremă de Justiţie a elaborat 11 recomandări cu privire la unificarea practicii judiciare. Cele mai multe recomandări au fost elaborate cu suportul şi participarea activă a reprezentanţilor mediului academic.

Din nou în 2016, a fost elaborat şi lansat, cu concursul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, „Ghidul cu privire la individualizarea pedepsei penale pentru infracţiunile de corupere pasivă (art. 324 CP), corupere activă (art. 325 CP) şi trafic de influenţă (art. 326 CP)”.

A mai fost lansată lucrarea „Pregătirea cauzelor civile pentru dezbateri judiciare”, ediţia a II-a, adnotată şi completată, inclusiv cu jurisprudenţa relevantă şi recentă a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Lucrarea se bucură deja de succes în rândul judecătorilor şi sper că va deveni o sursă importantă de informaţii pentru soluţionarea cauzelor civile.

În aceeaşi perioadă a fost elaborat „Comentariul privind hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului împotriva Republicii Moldova”. Acesta reprezintă un comentariu pe articole al Convenţiei, cu o analiză detaliată a cauzelor împotriva Republicii Moldova.

Tot în anul 2016 au fost elaborate „Modelele de acte judecătoreşti în procesul penal de competenţa judecătorului de instrucţie”. În scurt timp, modelele vor fi publicate şi distribuite judecătorilor.

De asemenea, a fost pregătită lucrarea „Modele de acte judecătoreşti în procedura contravenţională”. Modelele nu au fost lansate încă, pentru că trebuie aduse în concordanţă cu ultimele modificări ale Codului contravenţional.

Amintim că, de o lungă perioadă de timp, Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniază în jurisprudenţa sa dezavantajele pronunţării unor soluţii contradictorii sau diametral opuse în cazuri similare. Aceasta a reţinut, de exemplu, că „în lipsa unui mecanism care să asigure coerenţa practicii instanţelor naţionale, asemenea divergenţe profunde de jurisprudenţă, persistente în timp şi referitoare la un domeniu de mare interes social, sunt de natură să dea naştere unei incertitudini permanente şi să diminueze încrederea publicului în sistemul judiciar, care reprezintă unul dintre elementele preeminenţei dreptului.”