Reforma în justiţie va avea efect atunci când cetăţenii vor resimţi schimbările făcute în întreg sistemul judiciar. De această părere este Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Mihai Poalelungi, care a fost invitat în cadrul emisiunii „Spaţiu Public” la postul naţional Radio Moldova.

Care sunt schimbările întreprinse în vederea îmbunătăţirii puterii judecătoreşti precum şi subiectul sensibil - imunitatea judecătorului, au fost printre temele dezbătute în cadrul interviului.

Întrebat de situaţia din judecătoriile raionale şi ideea comasării mai multor judecătorii, preşedintele CSJ a ţinut să precizeze că înainte de a fi implementată această reformă, este nevoie de a lua în calcul mai mulţi factori printre care: posibilitatea cetăţenilor de a se deplasa în instanțele care vor fi comune pentru mai multe raioane, crearea colectivelor de judecători abile să îşi schimbe locul de trai, precum şi alte împrejurări organizatorice. Este important de a se conștientiza că în cazul în care vor fi admise deficiențe în procesul optimizării hărții judecătorești, acestea implicit și inevitabil se vor reflecta negativ asupra accesului cetățenilor la justiție. Altfel spus, schimbările aduse pentru organizarea eficientă a instanțelor nu trebuie să se răsfrângă asupra dreptului cetățenilor de a acționa în instanță.

Pe marginea subiectului Legii privind răspunderea disciplinară care intră în vigoare în 2015, Mihai Poalelungi a declarat că are o atitudine pozitivă. Mai mult, Consiliul Suprem al Magistraturii a cărui membru este, a întreprins deja acţiuni concrete. Adoptarea hotărârii de a aproba „Regulamentul privind evidenţa cazurilor de influenţă necorespunzătoare în Consiliul Superior al Magistraturii şi instanţele judecătoreşti” este una din acţiunile puse în aplicare în acest sens. Totodată, preşedintele CSJ a ţinut să precizeze că la etapa actuală mai mulţi judecători au fost sancţionaţi pentru nerespectarea atribuţiilor de magistrat. Astfel, atât respectiva lege cât şi Legea privind testarea integrităţii profesionale, sunt acţiuni concrete menite să asigure integritatea și independența corpului de magistrați. Or, anume deficiențele la capitolele integritate și independență au diminuat cel mai mult încrederea cetăţenilor în sistemul judiciar.

Întrebat care sunt acţiunile Curţii Supreme de Justiţie cu privire la îmbunătăţirea actului de justiţie, preşedintele CSJ a declarat că instituţia pe care o conduce şi-a îndreptat activitatea în trei de direcţii de lucru:

• unificarea practicii judiciare şi responsabilizarea judecătorilor;
• motivarea adoptării unor acte legislative necesare pentru optimizarea activității magistraţilor;
• motivarea asigurării sociale corespunzătoare a magistraților, inclusiv majorarea pensiilor şi salariilor judecătorilor. În context, dl. Mihai Poalelungi a ţinut să precizeze că este eronată afirmația unor reprezentanți ai societății civile precum că salariile judecătorilor au fost majorate din banii europeni acordați pentru reforma în justiţie.

În cadrul emisiunii preşedintele CSJ Mihai Poalelungi a fost întrebat cum comentează declaraţiile şefului delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, care s-a arătat îngrijorat de acţiunile Curţii Supreme de Justiţie privind sesizările la Curtea Constituţională pe marginea subiectului imunităţii judecătorului. Mihai Poalelungi a declarat că acţiunile CSJ la Curtea Constituţională se încadrează absolut în prevederile legale şi nu tergiversează sau împiedică reforma. Din contra, hotărârile adoptate de Curtea Constituţională, în prezent, servesc un reper important în procesul de armonizare a legislaţiei cu privire la statutul judecătorului şi organizarea judecătorească.