În cadrul „Conferinţei naţionale anticorupţie”, vice-preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Petru Ursache a susţinut un discurs pe marginea Hotărârii Plenului CSJ privind combaterea corupţiei care are drept scop  interpretarea şi uniformizarea legislaţiei penale la capitolul optimizării activităţii instituţiilor de stat. 

Hotărârea a fost precedată de adoptarea recomandării CSJ nr. 61 „Cu privire la chestiunile ce vizează individualizarea pedepsei penale în cazurile de corupţie”, care a fost elaborată în colaborare cu CNA şi experţii Proiectului MIAPAC şi Misiunii EUHLPAM şi care a avut ca obiect de studiu practica judecării cauzelor referitor la infracţiunile de corupţie. 

Noua Hotărâre a Plenului CSJ vine pentru a asigura interpretarea uniformă a legislaţiei penale ce ţine de combaterea corupţiei, în contextul actualizării acesteia prin modificările operate în art. 324-326 Cod penal la 03.02.2012, 25.05.2012 şi 25.02.2014.

Totodată, este de menţionat că elaborarea Hotărârii a fost precedată de adoptarea recomandării CSJ nr. 61 „Cu privire la chestiunile ce vizează individualizarea pedepsei penale în cazurile de corupţie”, care a fost elaborată în colaborare cu CNA şi experţii Proiectului MIAPAC şi Misiunii EUHLPAM şi care a avut ca obiect de studiu practica judecării cauzelor referitor la infracţiunile de corupţie, examinate în perioada 01.01.2010-30.06.2012.

În acest context, este de menţionat că această colaborare nu s-a limitat doar la întreprinderea acţiunilor indicate şi se exprimă printr-o monitorizare continuă a judecării cauzelor de corupţie, cu analizarea rezultatelor evoluţiei practicii judiciare în domeniu.

La fel, este important de accentuat şi faptul că respectivele acţiunile au avut la bază concluziile şi recomandările celei de-a IX-a ediţii a CONFERINŢEI NAŢIONALE ANTICORUPŢIE.

La elaborarea acestei Hotărâri a fost consultată atât opinia practicienilor din corpul judecătoresc, a celor din alte organe abilitate cu lupta împotriva corupţiei, cât şi a savanţilor, proiectul căreia urmează a fi discutat şi definitivat în cadrul lucrărilor Consiliului ştiinţific Consultativ de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie cu participarea tuturor actorilor indicaţi la 12.12.2014.

Astfel, o noutate a acestei Hotărâri îl constituie faptul  că conţine recomandări nu doar cu privire la judecarea exclusiv a cauzelor de corupţie (art. 324 şi 325 Cod penal), dar şi a celor conexe corupţiei (art. 326 Cod penal), care cunosc o vastă răspândire în practica judecătorească.

Conţinutul Hotărârii cuprinde descrierea detaliată a fiecărui semn calificativ ce se cuprinde în elementele constitutive a infracţiunilor analizate, precum şi indică asupra cazurilor care nu cad sub incidenţa infracţiunilor menţionate, ci constituie alte infracţiuni (ex: dacă, în cazul pretinderii, acceptării, primirii sau extorcării remuneraţiei ilicite ce nu i se cuvin, acţiunea care urma să o execute făptuitorul nu ţinea de atribuţiile lui de serviciu, dar el susţinea că este în drept să o îndeplinească în interesul corupătorului sau al persoanelor pe care le reprezintă, fără a avea de fapt o asemenea posibilitate, fapta nu poate fi calificată drept corupere pasivă. În asemenea circumstanţe, în ipoteza primirii remuneraţiei ilicite, cele comise vor alcătui elementele componenţei infracţiunii de escrocherie (art.190 CP)).

În aceeaşi ordine de idei pot fi menţionate şi particularităţile ce ţin de valoarea obiectului coruperii (remuneraţiei necuvenite) şi anume:

- dacă aceasta nu depăşeşte 100 u.c., atunci fapta se califică potrivit alin. (4) al art. 324 CP, prevăzând o sancţiunea mai blândă;

- în cazul în care remuneraţia nu este mai mare de 1000 lei şi reprezintă un cadou simbolic, ori este oferităcu prilejul unor acţiuni de protocol, aceasta nu constituie remuneraţie necuvenită, deoarece este privită ca donaţie şi nu presupune o contraprestaţie;

- dacă remuneraţia necuvenită este nesemnificativă (ciocolate, pachet de ţigări, bilet la film, spectacol etc.) aceasta urmează a fi analizată prin prisma art. 14 alin. (2) Cod penal, deoarece în cazul dacă fapta este lipsită de importanţă ea nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracţiuni.

 Aceste şi alte particularităţi de aplicare a legii penale pe cazurile de corupţie sunt dezvoltate pe larg în conţinutul Hotărârii şi constituie un instrument eficient ce se acordă practicienilor pentru asigurarea aplicării uniforme a legislaţiei prenotate în practică.

Textul integral al Hotărârii Plenului CSJ poate fi accesată la:

http://jurisprudenta.csj.md/search_rec_csj.php?id=92