Stimați colegi, onorată asistență,

Pentru că știrile din mass-media referitoare la sistemul judecătoresc din Republica Moldova au, în marea lor majoritate, o tentă negativă, am hotărât să trec astăzi în revistă câteva din realizările instanței pe care o reprezint. Cred că trebuie să existe un echilibru inclusiv în materie de știri. Mă voi referi, așadar, la micile noastre succese reputate în anul 2017.

Mai întâi, menționez că, în 2017, Curtea Supremă de Justiție a examinat 9788 de cauze dintr-un total de 10 675. Astfel, 887 de cauze constituie restanţa rămasă pentru anul 2018. În mod corespunzător, cei 11 judecători ai Colegiului penal au soluționat câte 252 cauze, iar celor 18 judecători ai Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ le-au revenit câte 439 de cauze. Munca noastră de bază, îndeplinită în mare parte la timp, constituie, o realizare prețioasă.

Apoi, Curtea Supremă de Justiție a elaborat, în acest an, un Regulament privind anonimizarea hotărârilor judecătorești, fiind propus Consiliului Superior al Magistraturii. Adoptarea acestui Regulament a pus capăt unor dezbateri lipsite de fundament, întreținute de anumiți funcționari ai unor instituții publice de resort.

În acest context, vreau să subliniez câteva idei esențiale din Regulament, pentru că unii judecători au uitat de existența acestuia și continuă practica anonimizării unor informații care trebuie să rămână publice. Vă reamintesc că, potrivit noului Regulament, în hotărârile judecătorești publicate pe portalul instanțelor naționale de judecată sau pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, numele părților la proces nu trebuie anonimizat în niciun caz, cu excepția numelui minorilor și a numelui patronimic al persoanelor. Totuși, în procesele penale sau contravenționale, unde minorii au calitatea de autor, instigator sau complice, numele acestora nu va fi anonimizat. Vor fi ascunse întotdeauna informațiile privind locul și data nașterii persoanelor, domiciliul și/sau reședința acestora, numărul lor de telefon, codul lor personal, datele despre starea lor de sănătate (indiferent de maladia pe care o au), datele lor bancare, numărul de înmatriculare a automobilului, codul personal de asigurare medicală, codul personal de asigurare socială, precum și alte date, în conformitate cu Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Nu trebuie anonimizate sau ascunse în nici un caz informațiile despre instanță sau despre completul de judecată, grefier, procuror, agentul constatator, mediator, executorul judecătoresc, notar şi avocat. De asemenea, nu trebuie ascunsă în niciun caz denumirea persoanelor juridice.

Este regretabil că unii judecători ignoră aceste condiții ale Regulamentului. Recent, Consiliul Superior al Magistraturii a atenționat instanțele judecătorești despre necesitatea respectării prevederilor acestuia. Vă rog să țineți cont de preceptul potrivit căruia nu trebuie doar să se facă dreptate, trebuie să se vadă că s-a făcut dreptate.

Curtea Supremă a continuat să-și exercite rolul de unificator al practicii judiciare naționale. Deși această activitate a Curții a fost criticată de către unii comentatori din rațiuni inexplicabile, vă reamintesc că ea este în deplină conformitate cu jurisprudența Curții Europene. Curtea Europeană nu ezită să afirme că rolul instanțelor supreme este să remedieze contradicțiile dintre soluții, pentru aplicarea efectivă a principiului certitudinii juridice.

Așadar, adoptarea unor hotărâri explicative sau a unor recomandări este conformă cu standardele Convenției Europene și nu afectează principiul independenței judecătorești.

În acest sens, în anul 2017, în materie civilă, a fost adoptată o hotărâre explicativă cu privire la aplicarea unor prevederi ale legislației în domeniul protecției mărcilor și au fost completate alte 26 de hotărâri explicative, publicate pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Mai mult, ca urmare a apariției incertitudinilor în aplicarea normelor de drept material și procedural, au fost elaborate patru recomandări și 11 note informative. În materie penală, au fost adoptate două hotărâri explicative noi și nouă hotărâri de modificare și completare a unor hotărâri explicative, o recomandare și patru note informative. Toate acestea vor putea fi găsite în Raportul de activitate desfășurat al Curții Supreme de Justiție, care va fi publicat pe pagina web a acesteia. 

Este important de reținut că, în cauza Ialamov v. Moldova, Curtea Europeană și-a argumentat poziția în baza unei hotărâri explicative a Curții Supreme de Justiție în privința interpretării articolului 186 din Codul de procedură penală.

În aceeași ordine de idei, pe parcursul anului 2017 au fost înregistrate 22 de demersuri în vederea emiterii Avizului consultativ privind modul de punere în aplicare a legii, toate fiind examinate cu emiterea încheierii de respingere a acestora. Cu privire la acest aspect, aș dori să accentuez că suntem deschiși să examinăm dificultățile de aplicare corectă a normelor de drept material sau procedural apărute la examinarea cauzelor judiciare, însă este necesar ca atât instanțele judecătorești, cât și participanții la proces să-și argumenteze demersurile și să prezinte probleme concrete.

În realitate, numărul mare de demersuri respinse se datorează în primul rând faptului că solicitanții cer de la Curtea Supremă de Justiție o soluție pe fond a cauzei, însă fără a prezenta deficiențele sau carențele legii.

O realizare este că în anul 2017, Curtea Supremă de Justiție a devenit membră a Rețelei Curților Superioare de sub egida Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această rețea reprezintă o platformă pentru schimbul de informaţii privind jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, practica şi legislaţia naţionale. Odată acceptată în cadrul acesteia, Curtea Supremă de Justiţie are acces, prin intermediul unui site securizat, la:

• rapoarte de cercetare detaliate privind jurisprudenţa Curţii Europene;
• comentariile juriştilor referitoare la hotărârile importante publicate pe reţea în ziua pronunţării;
• tabelele publicate săptămânal, cu rezumatele hotărârilor importante pronunţate în acea săptămână;
• selecţii jurisprudenţiale.

De altfel, în 2017 au fost publicate pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, în limba română, 137 de rezumate de hotărâri ale Curții Europene, utile pentru toți juriștii interesați din Republica Moldova.

Tot pe site au fost publicate două studii privind justificarea măsurii arestului la domiciliu și accesul la un tribunal.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că am fost principalii susținători ai invalidării practicii verificării judecătorilor de către Serviciul de Informații și Securitate. În opinia noastră din 11 octombrie 2017, furnizată Curții Constituționale, am reiterat că prin controlul efectuat de către Serviciul de Informații și Securitate, judecătorului verificat i se poate încălca dreptul la respectarea vieții private – de vreme ce acesta nu cunoaște întinderea controlului Serviciului. Din această perspectivă, legislația contestată era deficitară. Totodată, Curtea Supremă de Justiție a considerat că avizul acestei instituții se transformă din unul consultativ, în unul obligatoriu, pentru că în cazul constatării existenței unor factori de risc, judecătorul trebuia declarat incompatibil și eliberat din funcție. Mai mult, am considerat că Serviciul de Informații și Securitate nu se poate pronunța cu privire la caracterul justificat sau nejustificat al unei hotărâri judecătorești, el nefiind o instanță judecătorească superioară.

Din aceste considerente, am salutat soluția Curții Constituționale, care a declarat neconstituțională această practică.

Totodată, Curtea Supremă de Justiție a mai sesizat Curtea Constituțională în privința problemei salarizării judecătorilor și a pensiei acestora. Curtea Constituțională a constatat că remunerarea judecătorului, în care intră orice mijloc de asigurare materială sau socială, reprezintă una din componentele de bază ale independenței lui, fiind o contrabalanță la restricțiile, interdicțiile şi responsabilitățile impuse lor de societate.

Grație acestor sesizări, s-a garantat previzibilitatea cuantumului salariului judecătorilor și dreptul lor la o pensie specială.

Din aceste considerente, nu susținem noua încercare de a schimba modul de calcul a pensiilor pentru judecători. În această privință, vom depune tot efortul pentru a asigura independența materială a judecătorilor. De asemenea, Curtea Supremă de Justiție dorește completarea Constituției în partea care se referă la sistemul judecătoresc. Este important ca în procesul elaborării, examinării, aprobării şi modificării bugetului de stat în privința alocării mijloacelor financiare pentru instanțele judecătorești, Parlamentul să consulte în mod obligatoriu Consiliul Superior al Magistraturii, autoritatea responsabilă de administrarea sistemului judiciar.

O altă realizare este elaborarea și lansarea unor materiale didactice pentru judecători, și anume Modelele de acte judecătoreşti în procesul contravenţional și un Comentariu al hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului împotriva Republicii Moldova. Lucrările au fost publicate de către Curtea Supremă și Institutul Național al Justiției, cu suportul financiar al Proiectului Consiliului Europei „Susţinerea reformei justiţiei penale în Republica Moldova”, finanţat de Guvernul Danemarcei.

Cu acest prilej, aș dori să le mulțumesc colectivelor de autori pentru efortul și dedicația de care au dat dovadă, precum și sponsorilor pentru sprijinul financiar acordat.

În aceeași ordine de idei, vreau să atrag atenția că anul acesta vom traduce și publica, cu susținerea Ambasadei SUA și a fundației IRZ, câteva cărți ale unor autori americani și germani, care vor fi, sper, de un real folos pentru judecătorii noștri.

O altă problemă destul de sensibilă, care a marcat anul 2017, a fost cazul Brăguță, care a scos în evidență ponderea pe care o are un judecător responsabil în înfăptuirea justiției. În viziunea noastră, motivarea precară a aplicării măsurii arestului preventiv nu trebuie să mai constituie regula, în activitatea judecătorilor de instrucție. Curtea Supremă a luat poziție, prin fostul ei Președinte, domnul Mihai Poalelungi, cu privire la acest caz tragic. Vreau să repet o idee din opinia sa, publicată pe site-ul Curții: „Nu cred că reformele structurale sunt suficiente. Pe lângă implementarea acestor reforme, este necesară și o schimbare a mentalității procurorilor și a judecătorilor de care depinde, în mod efectiv, viața persoanelor aflate în detenție, […] acuzate de comiterea unor infracțiuni.”

În această cheie, subliniez că suntem plini de încredere cu privire la schimbările pozitive care vor avea loc în profesia noastră. De noi depinde soarta cetățenilor acestui stat. Suntem un puternic mecanism care sprijină democrația, care promovează transparența, buna guvernare și preeminența dreptului drepturilor omului. Evoluția situației din țară este direct proporțională cu creșterea responsabilității și a profesionalismului nostru. Avem o sarcină grea pe care ne-am asumat-o și trebuie s-o ducem până la capăt, adică până predăm ștafeta celor care ne vor urma. Suntem obligați să fim corecți, imparțiali, obiectivi și pătrunzători, pentru a oferi o justiție dreaptă care să fie percepută ca atare de întreaga noastră societate.

Desigur, toate acestea nu ar fi reușit fără implicarea directă a ex-președintelui Curții Supreme, Mihai Poalelungi. Astfel, aș menționa că foarte rar se întâmplă să întâlnești omul față de care ai atâta admirație și respect. În special, aș dori să mulțumesc din numele meu personal, dar și în numele întregii echipe a Curții Supreme de Justiție, pentru profesionalismul, responsabilitatea, disponibilitatea și deschiderea, domnului Mihai Poalelungi, în promovarea imaginii justiției în Republica Moldova, dar și peste hotarele țării. Doar intervențiile și acțiunile președintelui au condus în mod direct la transparența, independența sistemului judecătoresc, și nu în ultimul rând, la îmbunătățirea activității sistemului nostru, în ansamblu.

În concluzie, Vă mulțumim încă o dată pentru activitatea Dumneavoastră și ne dorim să continuăm colaborarea noastră în viitor în vederea consolidării sistemului judecătoresc și sporirii încrederii cetățeanului în actul de justiție.

Vă mulțumesc.