Ҫevikel v. Turcia - 23121/15

Hotărârea din 23.5.2017 [Secția a II-a]

Articolul 6

Proceduri civile

Articolul 6-1

Termen rezonabil

Durata excesivă a procedurii de obținere a despăgubirilor ca urmare a actelor de terorism comise: încălcare

În fapt – Reclamanta a intentat, pe 21 decembrie 2006, o acțiune în fața autorităților naționale pentru obținerea de despăgubiri ca urmare a prejudiciilor suferite din cauza actelor de terorism sau a măsurilor de luptă contra terorismului. După procedurile din fața comisiei instituite prin legea nr. 5233 și a jurisdicțiilor administrative, reclamanta a introdus un recurs individual în fața Curții Constituționale, care a pronunțat o decizie în acest sens pe 14 aprilie 2015.

Reclamanta s-a plâns în fața Curții de durata procedurilor din fața comisiei de acordare a indemnizației instituită prin legea nr. 5233, din fața jurisdicțiilor administrative și din fața Curții Constituționale.

În drept – Articolul 6 § 1

 a) Aplicabilitate – Litigiul privind acordarea indemnizației de despăgubire ca urmare a prejudiciilor suferite, aparent, de către reclamantă, după comiterea actelor de terorism sau după derularea măsurilor de luptă contra terorismului avusese un caracter pecuniar și pusese în discuție, în mod indubitabil, un drept cu caracter civil, în sensul articolului 6 § 1 din Convenție.

După procedurile din fața comisiei instituite de legea nr. 5233 și din fața jurisdicțiilor aministrative, reclamanta a introdus un recurs individual în fața Curții Constituționale, susținând că în acestea i-au fost încălcate drepturile protejate de Constituție și de Convenție și protocoalele sale adiționale.

Dacă Curtea Constituțională ar fi constatat existența vreunei încălcări a drepturilor reclamantei în baza Constituției și a Convenției și protocoalelor sale adiționale din cauza încălcărilor procedurale din fața comisiei și din fața jurisdicțiilor administrative, aceasta ar fi putut trimite cazul în fața autorităților administrative pentru redeschiderea procedurii; reclamanta ar fi avut, de asemenea, posibilitatea să obțină o compensație adecvată pentru prejudiciul presupus a-l fi suferit.

Așadar, decizia Curții Constituționale fusese direct determinantă pentru dreptul cu caracter civil al reclamantei. Mai mult, deși aceasta i-a respins recursul reclamantei în cadrul unei proceduri preliminare privind admisibilitatea, ea a analizat în considerentele sale susținerile substanțiale ale reclamantei și a verificat, în special, în detaliu dacă jurisdicțiile administrative care au respins cererea de acordare a indemnizației reglementate de legea nr. 5233 au afectat drepturile pe care le avea reclamanta în baza Constituției și a Convenției și protocoalelor sale adiționale. Prin urmare, articolul 6 § 1 fusese aplicabil în această procedură.

 b) Cu privire la fondul cauzei – Perioada în discuție a durat aproximativ opt ani și patru luni, în fața a patru instanțe.

Durata procedurii din fața jurisdicțiilor administrative de aproape doi ani și două luni și cea a procedurii din fața Curții Constituționale de aproape un an  și patru luni nu au fost unele excesive.

Pe de altă parte, recunoscând importanța volumlui de muncă a comisiei și posibilitatea remedierii acelei probleme de către autorități, eforturile ei au fost insuficiente, de vreme ce comisia nu a purces la examinarea cererii reclamantei decât după doi ani și zece luni de la depunerea acesteia.

Durata procedurii litigioase a fost excesivă și nu a îndeplinit exigențele unui proces judecat în termen rezonabil.

Concluzie: încălcare (unanimitate).

Articolul 41: 800 EUR pentru prejudiciul moral.

(Vezi, de asemenea, Ruiz-Mateos v. Spania, 12952/87, 23 iunie 1993)