Furtună v. Republica Moldova. Articolul 6 § 1 din Convenție și articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Anularea unei hotărâri ca urmare a admiterii unui apel depus în afara termenului legal. Încălcare.

 Print 

Furtună v. Republica Moldova – 72636/13

Hotărârea din 23.6.2020

 

Articolul 6

Dreptul la un proces echitabil

6-1

Proceduri civile

Articolul 1 Protocolul nr.1

Protecția proprietății

P1-1-1

Posesia nestingherită a bunurilor

Pe 15 noiembrie 2013, reclamantul  Vasile Furtună, a sesizat Curtea, invocând încălcarea articolului 6 § 1 şi a articolului 1 din Protocolul nr. 1 din Convenţie, ca urmare a deciziilor pronunțate de către Curții de Apel Bălți privind casarea hotărârii din 22 mai 2006, prin admiterea cererii de apel depusă de partea adversă în afara termenului legal, astfel fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil.

În fapt:

În perioada 1995-2005, reclamantul a activat în calitate de director al S.A. “L.”. Începând cu anul 2001, reclamantului nu i s-a achitat salariul. Pe 23.2.2006, reclamantul a inițiat o acțiune civilă împotriva Fondului de Investiții N.I., care administra societatea L., solicitând încasarea restanței salariale și penalitatea de întârziere.

Pe 22.5.2006, Judecătoria Drochia a emis o hotărâre în favoarea reclamantului și a dispus încasarea în beneficiul acestuia a sumei de 1,095,725 MDL.

Pe 22.3.2011, societatea L. a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe din 22.5.2006 solicitând repunerea în termen a apelului, motivând că a primit copia hotărârii din 22.5.2006 abia pe 4.3.2011.

Pe 28.2.2012, Curtea de Apel Bălți a respins cererea de apel pe motivul depunerii în afara termenului legal.

Curtea Supremă de Justiție pe 1.6.2012 a respins cererea de recurs depusă de societatea L. și a menținut încheierea Curții de Apel Bălți din 28.2.2012.

Pe 6.9.2012, L. a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 22.5.2006, iar pe 8.11.2012, Judecătoria Drochia a respins cererea de revizuire ca neântemeiată.

Pe 31.1.2013, Curtea de Apel Bălți a respins recursul declarat de societatea L. și a menținut încheierea Judecătoriei Drochia din 8.11.2012.

Pe 2.7.2013, prin decizia Curții de Apel Bălți cererea de apel depusă de N.I. a fost admisă cu casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Drochia din 22.5.2006, cu respingerea argumentului reclamantului cu privire la faptul că, admiterea recursului depus în afara termenului legal ar duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice.

Pe 6.3.2014, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul reclamantului împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 2.7.2013, restituind pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, reiterând că, admiterea cererii de apel depusă de N.I. a constituit un abuz contrar principiului securității raporturilor juridice.

Pe 8.4.2014, Curtea de Apel Bălți a respins cererea de apel depusă de N.I. împotriva hotărârii din 22.5.2006 ca fiind depusă în afara termenului legat. N.I. a depus cerere de recurs, însă, Curtea Supremă de Justiție a respins-o pe 11.6.2014.

Pe 19.3.2015, reclamantul a solicitat Judecătoriei Drochia eliberarea unui titlu executoriu în baza hotărârii din 22.5.2006. Însă, instanța a refuzat să elibereze un astfel de titlu pe motiv că fusese deja emis în 2007 și, pus în executare.

Reclamantul a depus o cerere la oficiul de executare a hotărârilor judecătorești, însă, autoritatea a informat reclamantul că este necesar să obțină un duplicat al titlului de la Judecătoria Drochia.

Cererea reclamantului de a obține un duplicat al titlului executoriu a fost respinsă de către Judecătoria Drochia pe 24.8.2018 pe motiv că, reclamantul nu a prezentat dovezi că titlul inițial a fost pierdut sau deteriorat. Reclamantul a contestat refuzul Judecătoriei Drochia la Curtea de Apel Bălți, însă, fără succes astfel, până în prezent, neavând posibilitatea de a-și recupera banii de la N.I.

În drept:

Conform jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, partea trebuie să acționeze cu diligență și cu bună credință și, să se intereseze despre evoluția procedurii, la care este parte, într-un termen rezonabil. Nu este admis părților să le ignore pentru perioade îndelungate de timp și pentru a se baza pe propria lor pasivitate și lipsa de diligență în susținerea unei cereri de prelungire a unui termen pentru a depune o cale de atac. Principiile de mai sus au fost redate în numeroase hotărâri ale Curții Supreme de Justiție, inclusiv Oferta Plus c. S. A. Seminte Nord (28 mai 2009, cauza nr. 2rae-130/09), Balan și Balan împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate, Nr. 51/162 COOP (5 decembrie 2018, cauza nr. 2ra ‑ 2467/18) și Prus împotriva Ministerului Justiției (19 decembrie 2018, dosarul nr. 2ra-2422/18).

Cu privire la încălcarea articolului 6 § 1

Curtea a reiterat faptul că, dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa cum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului ca parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (a se vedea Brumărescu v. România [MC], nr. 28342/95, § 61, CEDO 1999 ‑ VII, și Roșca v. RM, nr. 6267/02, § 24, 22 martie 2005).

În cauza Carpov v. Republica Moldova, Curtea a constatat că admiterea de către Curtea de Apel Chișinău a unei căi de atac, depusă tardiv, a încălcat principiul securității raporturilor juridice. Curtea a considerat că, „anularea” unei hotărâri definitive favorabile unei părți a fost incompatibilă cu Convenția.

Revenind la faptele prezentei cauze, Curtea a constatat că Curtea Supremă de Justiție a reiterat în ​​hotărârea sa din 6.3.2014 că, prelungirea termenului pentru N.I. pentru a depune cererea de apel și casarea ulterioară de către Curtea de Apel Bălți a hotărârii Judecătoriei Drochia din 22.6.2006 a constituit un abuz și a fost contrar principiului securității raporturilor juridice.

Mai mult ca atât, Curtea a observat că, prin admiterea apelului înaintat de N.I., Curtea de Apel Bălți a încălcat principiul securității raporturilor juridice și dreptul reclamantului la un proces echitabil în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (Brumărescu v. România).

Totodată, Curtea a remarcat, că decizia Curții Supreme de Justiție din 6.3.2014 nu a oferit o soluție viabilă pentru reclamant, întrucât acesta nu a reușit, niciodată, să-și recupereze bunurile pierdute ca urmare a deciziilor Curții Bălți din Apel din 16 mai și respectiv 2 iulie 2013, considerând că astfel, reclamantul continuă să fie victima acelor abuzuri.

În aceste circumstanțe, Curtea a constatat încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Luând în considerare circumstanțele cauzei, Curtea i-a acordat reclamantului suma de 70.000 EUR cu titlu de prejudiciu material, 2000 EUR cu titlu de prejudiciu moral și 3,374 EUR cu titlu de costuri și cheltuieli.

Concluzie (unanimitate): încălcarea articoului 6 § 1 din Convenție și articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenție.

© Prezentul rezumat are la bază hotărârea Furtună. v. Republica Moldova de pe site-ul hudoc. Această traducere îi aparține Curții Supreme de Justiţie. Orice preluare a textului se va face cu următoarea mențiune: „Traducerea acestui rezumat de hotărâre a fost efectuată de către Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova".

Direcția Drepturile Omului și Cooperare Externă