Stimaţi colegi, onorată asistenţă,
De o lungă perioadă de timp, Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniază în jurisprudenţa sa dezavantajele pronunţării unor soluţii contradictorii sau diametral opuse în cazuri similare. Aceasta a reţinut, de exemplu, că „în lipsa unui mecanism care să asigure coerenţa practicii instanţelor naţionale, asemenea divergenţe profunde de jurisprudenţă, persistente în timp şi referitoare la un domeniu de mare interes social, sunt de natură să dea naştere unei incertitudini permanente şi să diminueze încrederea publicului în sistemul judiciar, care reprezintă unul dintre elementele preeminenţei dreptului.”
Pentru remedierea contradicţiilor jurisprudenţiale şi pentru realizarea eficientă a sarcinilor şi a atribuţiilor prevăzute de articolele 1 şi 2 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, pe parcursul anului 2016 instanţa judecătorească supremă a avut următoarele priorităţi:
- elaborarea de hotărâri explicative de către Plen;
- elaborarea de avize consultative de către Plen;
- elaborarea de recomandări privind aplicarea legislaţiei;
- elaborarea suportului metodologic pentru judecători;
- asigurarea transparenţei şi a accesului la jurisprudenţa CSJ;
- popularizarea în societate a activităţii sistemului judecătoresc în ansamblu.
Plenul Curţii Supreme de Justiţie a adoptat, în 2016, patru hotărâri explicative:
(i)Hotărârea nr. 1 din 25.04.2016 „Cu privire la aplicarea unor prevederi ale legislaţiei privind dreptul de autor şi drepturile conexe”;
(ii)Hotărârea Plenului nr. 2 din 25.04.2016, cu privire la modificarea şi completarea Hotărârii Plenului nr. 9 din 09.12.2013 „Privind practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce ţine de recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti şi a hotărârilor arbitrale străine”.
(iii)Hotărârea nr. 3 din 25.04.2016 „Cu privire la practica judiciară de examinare a pricinilor civile cu element de extraneitate”.
(iv)Hotărârea nr. 4 din 26.09.2016 „Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei electorale”.
În acest context, trebuie să menţionez că, date fiind frecventele evoluţii legislative, mai multe hotărâri explicative trebuiesc modificate. Din acest motiv, împreună cu conducerea INJ, am format două grupuri de lucru constituite din judecători ai mai multor instanţe şi reprezentanţi ai mediului academic care vor analiza, pe parcursul anului 2017, toate Hotărârile explicative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie sub aspectul corespunderii lor cu legislaţia în vigoare şi jurisprudenţa CEDO. Grupurile de lucru vor veni cu propuneri concrete de actualizare a acestora sau, după caz, de anulare a lor.
De asemenea, în 2016 au fost înregistrate 38 de demersuri cu privire la emiterea Avizelor consultative, în condiţiile art. 122 CPC, dintre care: 4 demersuri au fost admise, 33 demersuri – respinse şi un demers rămas a cărui soluţionare a rămas restantă.
Astfel, judecătorii Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ au pregătit, iar Plenul Curţii Supreme de Justiţie a adoptat următoarele Avize consultative:
- Avizul consultativ nr. 4ac-9/16 din 25.04.2016 cu privire la modul de aplicare cumulativă a art. 359 alin. (2), art. 385 alin. (2) şi art. 14 CPC;
- Avizul consultativ nr. 4ac-13/16 din 25.04.2016 cu privire la modul de aplicare a art. 448 din Codul de procedură civilă şi Legii nr. 29 din 06.03.2012;
- Avizul consultativ nr. 4ac-14/16 din 13.06.2016 cu privire la calitatea procesuală a S.A. „Termoelectrica”, în exercitarea acţiunii oblice;
- Avizul consultativ nr. 4ac-25/15 din 26.09.2016 cu privire la modul de aplicare a art. 169 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, în raport cu prevederile art. 4 lit. a) din Legea contenciosului administrativ şi art. 23 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.
În aceeaşi perioadă, Curtea Supremă de Justiţie a elaborat următoarele recomandări, în scopul unificării practicii judiciare:
- Recomandarea nr. 84 din 20.01.2016 cu privire la aplicarea dispoziţiilor legale ce vizează autorizarea pătrunderii forţate în domiciliul/încăperile debitorului, în cazul asigurării acţiunii, precum şi modalitatea transmiterii bunurilor sechestrate la păstrare;
- Recomandarea nr.85 din 20.01.2016 cu privire la modul de aplicare a art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000;
- Recomandarea nr. 86 din 20.01.2016 cu privire la practica aplicării art.248 alin.(5) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012;
- Recomandarea nr. 87 din 22 februarie 2016 cu privire la modul de aplicare a art.30 alin.(1) şi (2) din Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător;
- Recomandarea nr. 88 din 25 februarie 2016 cu privire la modul de aplicare a unor dispoziţii legale, la soluţionarea pricinilor ce ţin de prestarea serviciilor publice de gospodărie comunală;
- Recomandarea nr. 89 din 20 aprilie 2016 cu privire la practica examinării cererilor de separare a bunurilor din masa debitoare, în temeiul art. 48 Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012;
- Recomandarea nr. 90 din 15.07.2016 cu privire la punerea în aplicare a Legii nr. 76 din 21.04.2016 cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti;
- Recomandarea nr. 91 din 19 septembrie 2016 cu privire la modul de interpretare/aplicare a unor dispoziţii din Regulamentul privind organizarea activităţii de inspectare financiară;
- Recomandarea nr. 92 din 19 septembrie 2016 cu privire la examinarea de către instanţele de judecată a litigiilor, care au ca obiect modificarea cuantumului pensiei de întreţinere a copilului minor, prin prisma art. 75 din Codul familiei;
- Recomandarea nr. 95 din 6 decembrie 2016 cu privire la aplicarea dispoziţiilor legale ce vizează contractul de credit/împrumut, încheiat cu organizaţiile de micro-finanţare;
- Recomandarea nr. 93 din 22 septembrie 2016 cu privire la procedura de soluţionare a cererii de recuzare, înaintată în mod repetat;
- Recomandarea nr. 94 din 28 noiembrie 2016 cu privire la aplicarea prevederilor din Codul de procedură penală, care reglementează unele aspecte ce ţin de reprezentarea în instanţa judecătorească a inculpaţilor de către avocaţii aleşi.
Cele mai multe recomandări au fost elaborate cu suportul şi participarea activă a reprezentanţilor mediului academic.
Din nou în 2016, a fost elaborat şi lansat, cu concursul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, „Ghidul cu privire la individualizarea pedepsei penale pentru infracţiunile de corupere pasivă (art. 324 CP), corupere activă (art. 325 CP) şi trafic de influenţă (art. 326 CP)”.
A mai fost lansată lucrarea „Pregătirea cauzelor civile pentru dezbateri judiciare”, ediţia a II-a, adnotată şi completată, inclusiv cu jurisprudenţa relevantă şi recentă a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Lucrarea se bucură deja de succes în rândul judecătorilor şi sper că va deveni o sursă importantă de informaţii pentru soluţionarea cauzelor civile.
În aceeaşi perioadă a fost elaborat „Comentariul privind hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului împotriva Republicii Moldova”. Acesta reprezintă un comentariu pe articole al Convenţiei, cu o analiză detaliată a cauzelor împotriva Republicii Moldova. Lucrarea vine şi cu soluţii practice, care să conducă la diminuarea numărului de condamnări ale Republicii Moldova la CEDO.
Tot în anul 2016 au fost elaborate „Modelele de acte judecătoreşti în procesul penal de competenţa judecătorului de instrucţie”. În scurt timp, modelele vor fi publicate şi distribuite judecătorilor.
De asemenea, a fost pregătită lucrarea „Modele de acte judecătoreşti în procedura contravenţională”. Modelele nu au fost lansate încă, pentru că trebuie aduse în concordanţă cu ultimele modificări ale Codului contravenţional.
Voi profita de acest prilej ca să le mulţumesc colectivelor de autori pentru efortul şi dedicaţia de care au dat dovadă la elaborarea lucrărilor menţionate, precum şi partenerilor naţionali şi internaţionali pentru sprijinul financiar acordat în vederea publicării acestor ediţii importante. În special aşi vrea să mulţumesc pentru suportul acordat Institutului Naţional al Justiţiei, proiectului UE ATRECO, Consiliului Europei, programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Asociaţiei Barourilor Americane/Iniţiativa pentru Supremaţia Legii şi Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.
Ca în anii precedenţi, Curtea Supremă de Justiţie a depus eforturi considerabile pentru a le asigura publicului, justiţiabililor şi mass-media acces la propria jurisprudenţă, precum şi pentru a populariza activitatea sistemului judecătoresc.
Astfel, în perioada de referinţă, a fost definitivată structura site-ului instanţei. Astăzi pot fi consultate cu uşurinţă următoarele informaţii:
- Lista cererilor pendinte. Compartimentul cuprinde informaţii despre: numărul de înregistrare a cererilor, data înregistrării, numărul atribuit dosarului la Curtea Supremă de Justiţie; statutul cererii (înregistrată/dosar repartizat); tipul dosarului (civil/penal); părţile la proces; recurent; obiectul litigiului; procedura de examinare.
- Agenda şedinţelor de judecată. Compartimentul cuprinde informaţii despre agenda Plenului Curţii Supreme de Justiţie; completele formate pentru examinarea contestaţiilor împotriva hotărârilor CSM şi CSP, Plenului Colegiului penal, Colegiului penal şi Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ. Agenda cuprinde informaţii despre numărul dosarului; părţile dosarului; instanţa care a examinat dosarul înainte de Curtea Supremă de Justiţie; data, ora şi sala şedinţei preconizate; completul de judecători care vor examina cauza; procedura de examinare; rezultatul examinării cauzei; data publicării informaţiei.
- Jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie. Compartimentul cuprinde informaţii despre hotărârile, deciziile şi alte soluţii pronunţate de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie, completele formate pentru examinarea contestaţiilor împotriva hotărârilor CSM şi CSP, Plenul Colegiului penal, Colegiul penal şi Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ. Sunt publicate date cu privire la numărul dosarului examinat, data examinării, părţile dosarului, obiectul litigiului/infracţiunea imputată, problema de drept soluţionată de Curte, procedura de examinare.
- Jurisprudenţa CEDO. Compartimentul cuprinde indici de căutare a jurisprudenţei CEDO; un motor de căutare a jurisprudenţei CEDO; hotărâri integrale sau rezumate ale hotărârilor CEDO.
- Unificarea practicii judiciare. Compartimentul cuprinde informaţii cu privire la mecanismele de unificare a practicii judiciare: recomandările CSJ, avizele consultative; hotărârile explicative ale Plenului CSJ, deciziile asupra cererilor de recurs în interesul legii; jurisprudenţă relevantă în materie civilă şi penală; proiecte de hotărâri explicative ale Plenului supuse dezbaterilor publice.
În contextul discuţiilor recente cu privire la funcţionarea portalului unic al instanţelor judecătoreşti şi publicarea deciziilor pe acesta, aş dori să vă informez asupra următoarelor aspecte.
Pe pagina web www.csj.md se vor publica toate actele judecătoreşti pronunţate de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie, Plenul Colegiului penal şi colegiile Curţii Supreme de Justiţie, cu excepţia încheierilor de amânare a şedinţelor sau de suspendare a procesului.
În acelaşi timp, nu sunt publicate actele judecătoreşti dacă, în primă instanţă, în apel ori în recurs s-a dispus examinarea cauzelor în şedinţă secretă, precum şi actele judecătoreşti pronunţate în cauzele care, potrivit legii, trebuie examinate în şedinţă secretă. Dacă completul de judecată competent al Curţii Supreme de Justiţie decide că prima instanţă sau instanţa de apel a dispus, cu încălcarea legii, examinarea cauzei în şedinţă secretă, decizia Curţii Supreme de Justiţie este publicată.
Dacă în primă instanţă sau în apel cauza este examinată în şedinţă secretă, iar decizia pronunţată în recurs de Curtea Supremă de Justiţie nu conţine date de fapt care nu pot fi divulgate din motivele prevăzute la art. 18. alin. (2) din CPP şi art. 23 alin. (3) şi (7) din CPC, atunci aceasta trebuie publicată.
De asemenea, nu se publică pe pagina web actele judecătoreşti pronunţate în cauzele cu privire la infracţiunile sexuale, precum şi în situaţiile când decide astfel completul de judecată, în baza raţionamentelor prevăzute de art. 18. alin. (2) din CPP şi art. 23 alin. (3) din CPC.
În cazurile în care publicarea deciziilor este interzisă, pe pagina web se va afişa un document care va conţine doar numărul dosarului/deciziei, data pronunţării ei şi menţiunea că publicarea actului judecătoresc nu este posibilă, din motivele prevăzute la art. 18. alin. (2) din CPP şi art. 23 alin. (3) şi (7) din CPC.
În acelaşi timp, s-a dispus anonimizarea/depersonalizarea datelor cu privire la locul şi data naşterii, domiciliu, codul personal (IDNP) şi patronimic la publicarea actelor judecătoreşti, la numele şi prenumele minorilor.
Publicarea numelui, a prenumelui, a denumirilor societăţilor comerciale şi ale instituţiilor publice se va efectua fără modificări.
Astfel, Curtea va continua aceeaşi practică în materie de publicare a deciziilor sale, politica sa cu privire la transparenţa maximă a actului de justiţie rămânând neschimbată.
În consecinţă, justiţiabilii, întreaga societate şi mass-media vor continua să aibă acces la jurisprudenţa Curţii şi să beneficieze de mijloacele de căutare a soluţiilor judecătoreşti.
În acest context, vreau să vă informez că, în şedinţa din 20 februarie 2017, Plenul Curţii Supreme de Justiţie a hotărât să ridice o obiecţie de neconstituţionalitate, dată fiind existenţa unui conflict de ordin constituţional între puterea judecătorească şi puterea executivă, reprezentată de Ministerul Justiţiei.
Plenul Curţii Supreme de Justiţie consideră că stabilirea unui aşa-zis „control” al Ministerului Justiţiei în cazul problemelor de ordin organizatoric existente în cadrul judecătoriilor şi al Curţilor de apel, control instituit prin articolul 55 alin. (1) din Legea privind organizarea judecătorească nr. 514 din 6 iulie 1995, este contrară articolelor 1 alin. (3), 6, 114, 116 alin. (1) şi 123 din Constituţie.
Plenul Curţii Supreme de Justiţie a avut în vedere, la iniţierea acestui demers, inclusiv situaţia înregistrată în ultima perioadă în privinţa eliminării de către Agenţia de administrare a instanţelor judecătoreşti a modului de căutare a hotărârilor judecătoreşti după numele şi prenumele părţilor la proces, de pe portalul instanţelor de judecată. Această situaţie a condus, în opinia Plenului, la încălcarea principiului fundamental al justiţiei transparente, potrivit căruia nu este suficient să se facă dreptate, trebuie să se vadă că se face dreptate.
De asemenea, Plenul Curţii Supreme a observat incoerenţa dintre obiectivul consolidării capacităţilor de autoadministrare a sistemului judecătoresc prin revizuirea rolului, componenţei şi competenţelor Consiliului Superior al Magistraturii, obiectiv stabilit prin Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei (2011-2016), şi adoptarea de către Guvern a Hotărârii nr. 650 din 26 mai 2016 cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei de administrare a instanţelor judecătoreşti, aflată în subordinea Ministerului Justiţiei. Acest aspect pune probleme din perspectiva principiului preeminenţei dreptului.
Vă aduc la cunoştinţă şi faptul că, în data de 26 ianuarie 2017, a avut loc lansarea arhivei digitalizate a Curţii Supreme de Justiţie. Proiectul a fost finanţat în comun de către Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi de Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei.
Baza de date conţine informaţii privind hotărârile Curţii Supreme de Justiţie pronunţate între anii 1976 şi 2013, totalizând un număr de 178 420 de hotărâri judecătoreşti. Toate hotărârile (pe suport de hârtie şi scrise de mână), cu excepţia celor cu caracter secret, au fost digitalizate şi pot fi accesate în format PDF (arhiva.csj.md), pe site-ul www.csj.md. Cel mai vechi dosar datează cu 7 ianuarie 1976. Acest proiect s-a desfăşurat din august 2015 până în ianuarie 2017.
În plus, avându-i ca parteneri pe Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Asociaţia Obştească Centrul de Analiză şi Expertiză Juridică „THEMIS” şi postul de televiziune Realitatea TV, Curtea Supremă de Justiţie şi-a propus să lanseze emisiunea „Omul si Legea”. Proiectul televizat, care simulează desfăşurarea proceselor judiciare, este destinat publicului larg şi are ca scop creşterea încrederii în sistemul judiciar şi a interesului faţă de justiţie, îmbogăţirea culturii juridice a cetăţenilor din Republica Moldova şi informarea populaţiei cu privire la chestiunile referitoare la drepturile omului, drepturile copilului şi sistemul judecătoresc.
Proiectul este susţinut de Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Studii Europene din Moldova, Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere” şi Institutul Naţional al Justiţiei.
Până în prezent, postul de televiziune Realitatea TV a difuzat şapte emisiuni.
Curtea Supremă de Justiţie depune toate eforturile pentru a crea un sistem judiciar modern, cu adevărat independent şi eficient. Este un proces strâns legat de asimilarea valorilor democraţiei şi a drepturilor omului de către fiecare persoană care funcţionează în sistemul judiciar.
Pe 25 noiembrie 2011, Parlamentul a adoptat Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016. Potrivit acestei Strategii, la finele anului 2016, rezultatele reformei trebuiau realizate prin consolidarea independenţei, a responsabilităţii, a imparţialităţii, a eficienţei şi a transparenţei sistemului judecătoresc.
Aşa cum ne este cunoscut, Parlamentul a extins termenul final al acestei Strategii până la 31 decembrie 2017.
Este greu să le reproşez ceva colegilor mei judecători, când ştiu că justiţia se află într-un proces de reformă permanentă, care pare să nu aibă un sfârşit prognozabil. Într-adevăr, modificarea permanentă a cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea sistemului judecătoresc nu reprezintă o premisă suficientă pentru obţinerea rezultatelor scontate. Uneori, iniţiative legislative frecvente cu privire la domeniul justiţiei sunt în stare să perturbeze activitatea corpului judecătoresc.
În această ordine de idei, cred că sistemul judecătoresc trebuie să aibă un rol activ în promovarea şi implementarea schimbărilor din domeniul justiţiei. Nimeni nu cunoaşte mai bine situaţia din justiţie decât cei din interior. În acest sens, ar fi oportună modificarea Constituţiei, prin adăugarea la autorităţile cu drept de iniţiativă legislativă a Consiliului Superior al Magistraturii. Este notoriu faptul că, pe continentul european, cele mai valoroase contribuţii în domeniul ştiinţei juridice au fost aduse de către practicieni, în special de către judecători. Mai mult, legile sunt o consecinţă a unui proces democratic interactiv complex. Dar şi judecătorii trebuie să fie parte din acest proces. Procesul democratic trebuie să reprezinte, în sens larg, o conversaţie purtată între legislatori, experţii executivului şi judecători. Însă dacă puterea legislativă, puterea executivă şi Adunarea Populară a UTA Găgăuzia se bucură de prerogativa iniţiativei legislative, puterea judecătorească rămâne în afară, nefiind asigurat echilibrul deplin?
O altă problemă pe care aş dori să o abordez succint astăzi este necesitatea existenţei birourilor de mediere în fiecare instanţă. Scopul activităţii medierii este decongestionarea instanţelor. Este o certitudine faptul că judecătorii sunt încărcaţi de dosare şi că examinarea acestora de o manieră expeditivă contravine rigorilor procesului echitabil. În prezent, există astfel de birouri în instanţele de judecată din Bălţi, Ungheni şi fosta judecătorie Botanica, înregistrându-se o scădere a numărului de procese. Accesul facil la birourile mediatorilor constituie premisa acestei evoluţii salutare. Numai la Bălţi, de exemplu, au fost soluţionate 600 de cauze pe cale amiabilă, în faţa mediatorilor. Îmi manifest convingerea că membrii Consiliului Superior al Magistraturii ar trebui să adopte o hotărâre prin care să le recomande instanţelor de judecată alocarea unui spaţiu special pentru mediatori, prin intermediul Consiliului de mediere. În cazul în care va fi acceptată această propunere, ea va trebui comunicată în mass-media, pentru a ajunge la cunoştinţa cetăţenilor şi pentru ca societatea să fie informată despre efectele ei pozitive.
În încheiere, aş dori să subliniez că aceste deziderate – unificarea practicii judiciare, independenţa organizatorică a instanţelor de judecată, instituirea prerogativei iniţiativei legislative pentru Consiliul Superior al Magistraturii şi promovarea medierii litigiilor – constituie modalităţi de îmbunătăţire a activităţii sistemului nostru judiciar şi a imaginii justiţiei în ochii cetăţenilor. Date fiind realităţile vieţii noastre, ele reprezintă măsuri oportune care presupun costuri reduse pentru implementare şi avantaje incomensurabile.