În şedinţa din 20 februarie 2017, Plenul Curţii Supreme de Justiţie a hotărât să ridice o obiecţie de neconstituţionalitate, dată fiind existenţa unui conflict de ordin constituţional între puterea judecătorească şi puterea executivă, reprezentată de Ministerul Justiţiei.

Plenul Curţii Supreme de Justiţie consideră că stabilirea unui aşa-zis „control” al Ministerului Justiţiei în cazul problemelor de ordin organizatoric existente în cadrul judecătoriilor şi al Curţilor de apel, control instituit prin articolul 55 alin. (1) din Legea privind organizarea judecătorească nr. 514 din 6 iulie 1995, este contrară articolelor 1 alin. (3), 6, 114, 116 alin. (1) şi 123 din Constituţie. Aceste articole garantează statul de drept, separaţia puterilor, independenţa judecătorilor, monopolul lor în înfăptuirea justiţieişi, respectiv, rolul Consiliului Superior al Magistraturii de organ al autoadministrării judecătoreşti.

Plenul Curţii Supreme de Justiţie a avut în vedere, la iniţierea acestui demers, inclusiv situaţia înregistrată în ultima perioadă în privinţa acceptării eliminării de către Agenţia de administrare a instanţelor judecătoreşti a modului de căutare a hotărârilor judecătoreşti după numele şi prenumele părţilor la proces, de pe portalul instanţelor de judecată. Această situaţie a condus, în opinia Plenului, la încălcarea principiului fundamental al justiţiei transparente, potrivit căruia nu este suficient să se facă dreptate, trebuie să se vadă că se face dreptate.

De asemenea, Plenul Curţii Supreme a observat incoerenţa dintre obiectivul consolidării capacităţilor de autoadministrare a sistemului judecătoresc prin revizuirea rolului, componenţei şi competenţelor Consiliului Superior al Magistraturii, obiectiv stabilit prin Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei (2011-2016), şi adoptarea de către Guvern a Hotărârii nr. 650 din 26 mai 2016 cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei de administrare a instanţelor judecătoreşti, aflată în subordinea Ministerului Justiţiei. Această incoerenţă ignoră atât obligaţiile politice ale Guvernului faţă de cetăţenii Republicii Moldova, cât şi obligaţiile asumate în faţa partenerilor internaţionali.