Discursul, privind activitatea sistemului judecătoresc pe anul 2014
Inițial aș vrea să menționez, că anul 2014 a fost un an în care s-au continuat reformele derulate prin aprobarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii nr. 153 din 5 iulie 2012, prin care au fost operate amendamente la cadrul legislativ, ce vizează activitatea sistemului judecătoresc.
Anul raportat a fost unul electoral pentru sistemul judecătoresc, deoarece au avut loc 4 Adunări Generale ale Judecătorilor, în vederea alegerii membrilor CSM. Astfel, datorită celor 4 întruniri, componența CSM a fost completată, de asemenea, a fost posibilă și soluționarea cu rapiditate a problemelor ridicate în fața Consiliului, dar și realizarea sarcinilor trasate, inclusiv acțiunilor prevăzute în Strategia de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016.
Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii, în activitatea sa, a pus accent pe cariera și selectarea judecătorilor, evaluarea performanțelor judecătorilor, asigurarea eticii și disciplinei în sistemul judiciar, asigurarea independenței și integrității sistemului judecătoresc
De asemenea, Consiliul a avut ca priorități asigurarea unui buget performant pentru instanțele judecătorești, analizarea activității instanțelor judecătorești, implementarea tehnologiilor informaționale în sistemul judecătoresc, în colaborare cu donatorii străini, precum și altor activități ce țin de autoadministrarea judecătorească. Nu în ultimul rând, Consiliul a avut grijă de asigurarea transparenței activității Consiliului Superior al Magistraturii precum și a întregului sistem judecătoresc.
Țin să menționez, că la data de 3 februarie 2015 s-au împlinit 20 de ani de când Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 362-XIII din 3 februarie 1995 „Despre Consiliul Superior al Magistraturii”, astfel înființându-se un nou organ de autoadministrare judecătorească, activitatea căruia acum o punem în discuție.
În decursul timpului au avut loc multiple modificări în structura și activitatea CSM, salutabilă fiind ultima modificare legislativă, prin care s-a majorat numărul de judecători de la 5 la 6 membri în Consiliu, micșorând numărul membrilor din rândul societății civile de la 4 la 3, asigurând astfel reprezentativitatea și independența sistemului judecătoresc din Republica Moldova.
Voi încerca să trec în revistă activitățile distincte ale Consiliului Superior al Magistraturii realizate pe parcursul anului trecut, activități care au trasat mai bine drumul spre o justiție dreaptă, corectă, aflată în slujba societății civile având ca obiectiv comun împlinirea statului de drept.
În continuare mă voi referi la cariera și selectarea judecătorilor.
Pe parcursul anului 2014 Colegiul de selecție şi cariera judecătorilor a examinat materialele în privinţa a:
- 21 de candidaţi la funcţia de judecător, dintre care admişi au fost 19 şi respinşi 2. De asemenea au fost examinate dosarele a 34 de judecători, cu privire la criteriile de selecţie, promovare şi transferare a judecătorilor.
Pe parcursul anului de raportare, din numărul judecătorilor selectați au fost promovați 18 judecători, din care 6 la Curtea Supremă de Justiție și 12 la curțile de apel.
De asemenea au fost transferați 7 judecători, din care 6 la instanțe de același nivel și 1 judecător - de la curtea de apel la judecătoria de fond.
Totodată, în anul 2014 ca urmare a procedurii de selectare, au fost numiți în funcții administrative 18 judecători (8 președinți și 10 vicepreședinți), pe când în anul 2013, în funcții administrative, au fost numiți 6 judecători (2 președinți și 4 vicepreședinți).
Țin să menționez și faptul, că în anul 2014 pe lângă Institutul Național al Justiției a fost formată Comisia de examinare a candidaților la funcția de judecător, care a examinat solicitanții pentru funcția de judecător cu vechime în muncă, remiși în fața Comisiei prin hotărâre de Consiliu.
Acest fapt, a deblocat într-un fel situația la capitolul selectării candidaților pentru funcția de judecător, din rândul celor cu vechime în muncă, or o perioadă îndelungată practic procesul de selectare a candidaților la funcția de judecător a fost stopat.
Așadar, pe parcursul anului 2014 Consiliul a propus pentru numire în funcție pe un termen de 5 ani 12 candidați absolvenți ai INJ și 23 candidați cu vechime în muncă. Din rândul absolvenților INJ, promoția anului 2013, mai rămân a fi propuși pentru numire în funcție de judecător 6 absolvenți.
Comparativ cu anul 2013, când au fost numiți în funcție pe un termen de 5 ani 2 candidați și 1 fost judecător, în anul 2014 procesul de numire în funcție de judecător a fost practic deblocat, fiind numiți pentru un termen de 5 ani 35 de judecători. Totodată, țin să menționez faptul că pe parcursul anului 2014 au plecat din sistem 46 judecători.
La capitolul evaluării performanțelor judecătorilor pot menționa, că pe parcursul anului 2014 a fost continuată realizarea graficului de evaluare a performanţelor judecătorilor, aprobat prin Hotărârii CSM nr. 545/22 din 09.07.13.
În acest sens, pe parcursul anului 2014 au fost evaluați în mod ordinar – 151 de judecători din cadrul curților de apel și judecătorii, iar în mod extraordinar au fost evaluați 59 de judecători.
Colegiul de evaluare pe parcursul perioadei raportate a fost convocat în 17 şedinţe, în cadrul cărora judecătorilor evaluaţi le-au fost acordate:
- 7 de calificative „excelent”,
- 128 de calificative „foarte bine”,
- 70 de calificative „bine”,
- 5 calificative „insuficient”,
- 1 calificativ „eşuat” .
Prin Hotărârile Colegiului de evaluare 5 judecători au fost evaluaţi cu calificativul ”insuficient”, cu evaluarea extraordinară repetată în termen de 9/12 luni.
La capitolul etica și disciplina judecătorilor voi releva că pe parcursul anului 2014 de către membrii CSM au fost intentate 52 proceduri disciplinare în privinţa judecătorilor și cu cele 9 proceduri disciplinare neexaminate din anul 2013 au fost pe rolul Colegiului disciplinar 61 de proceduri în privinţa a 55 de judecători.
Colegiul disciplinar a examinat dispoziţiile de intentare a procedurii disciplinare și a emis 46 de hotărâri, prin care în:
- 16 cazuri s-au aplicat sancţiuni disciplinare,
- 26 cazuri propunerile de aplicare a sancţiunii au fost respinse,
- 2 cazuri procedurile au fost sistate în legătură cu expirarea termenelor de tragere la răspundere disciplinară,
- 2 cazuri procedurile au fost sistate în legătură cu netemeinicia tragerii la răspundere disciplinară.
15 proceduri disciplinare urmează a fi examinate pe parcursul anului 2015.
Ca urmare a examinării procedurilor disciplinare au fost aplicate sancţiuni disciplinare în privința a:
- 12 judecători sub formă de „avertisment”,
- 3 judecători sub formă de „mustrare”,
- 1 judecător sub formă de „propunere de eliberare din funcţia de judecător”.
Cele mai frecvente încălcări imputate judecătorilor au fost:
- încălcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură sau încălcarea normelor imperative ale legislaţiei;
- încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor de pe acestea participanților la proces;
- încălcarea normelor Codului de etică al judecătorului.
Și Inspecția judiciară a avut un rol activ în domeniul eticii și disciplinei judecătorilor.
Pe parcursul anului de referință Inspecția judiciară a prezentat CSM spre examinare 8 note informative pe marginea controlului complex realizat la Curțile de Apel Chișinău și Bălți, Judecătoriile Botanica, Buiucani, Centru, Rîșcani și Ciocana, Judecătoria Soroca, Florești, Fălești, Ungheni, Bălți, Căușeni și 57 note informative ce s-au referit la acțiunile judecătorilor în parte.
În urma examinării acestora CSM:
- a luat act de intenția membrilor de a intenta procedură disciplinară în privința a 22 judecători,
- a atenționat 8 judecători asupra respectării cadrului legislativ în vigoare la înfăptuirea actului de justiție,
- pe una din note a sesizat Comisia de Etică și Disciplină a Avocaților din RM,
- pe 26 din notele examinate s-a luat act de cele expuse în ele.
Pe parcursul anului precedent, Inspecţiei judiciare i-au fost repartizate spre examinare 2701 petiţii.
Astfel, pot preciza că:
- 1856 petiţii, ce constituie 69% din petiţiile examinate, s-au referit la dezacordul cu hotărârile, încheierile şi deciziile instanţelor judecătoreşti;
- 389 petiţii au ținut de dezacordul cu comportamentul judecătorilor;
- 201 petiţii s-au referit la încălcarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor;
- 181 petiții s-au referit la neredactarea hotărârilor în termenul legal şi tergiversarea transmiterii cauzelor în instanţa ierarhic superioară;
- 36 petiții au vizat refuzul de a elibera copiile hotărârilor în limba rusă;
- 22 petiţii au vizat dezacordul cu modul de repartizare a cauzelor civile;
- 16 petiții s-au referit la solicitarea informaţiilor.
De asemenea din numărul total de petiţii 34 au fost anonime, iar 76 de petiționari nu au fost de acord cu răspunsul CSM.
Din numărul petițiilor examinate au fost întemeiate 57 petiții.
Este de menționat și faptul că pe parcursul anului 2014 au fost înregistrate la CSM 6 demersuri ale Procurorului General cu privire la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale în privința unor judecători.
Un alt compartiment important în activitatea Consiliului Superior al Magistraturi ține de elaborarea și aprobarea proiectului de buget al sistemului judecătoresc.
Așadar, țin să menționez că conform Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la concretizarea competenţelor instituţionale ce țin de autoadministrarea judecătorească, de la 01 ianuarie 2014 gestionarea fondurilor bugetare ale judecătoriilor și curților de apel a fost preluată de către Consiliul Superior al Magistraturii din competența Ministerului Justiției. Consider acest aspect un pas înainte, or nu este corect, în viziunea mea, ca aspectele legate de bugetarea instanțelor judecătorești să fie puse pe seama unui organ executiv, când sarcina de autoadministrare a sistemului judecătoresc ține în exclusivitate de CSM.
Este de remarcat faptul, că odată cu ajustarea cadrului legislativ în vigoare, au fost anulate anexele la Legea bugetului de stat și Consiliul Superior al Magistraturii a fost abilitat cu dreptul de a decide asupra redirecționării surselor financiare în interiorul sistemului judecătoresc, cu excepția resurselor financiare alocate pentru investiții capitale, care se pot redirecționa doar prin rectificarea Legii bugetului de stat. Acest fapt, a dat posibilitate CSM de a fi mai aproape de necesitățile sistemului judecătoresc și de a soluționa rapid problemele stringente cu care acesta se confruntă.
Consiliul Superior al Magistraturii a examinat în ședință plenară proiectul bugetului sistemului judecătoresc pentru anul 2014, stabilind limitele cheltuielilor de buget pe anul 2014 pentru instanţele judecătoreşti, acestea fiind aprobate prin Legea bugetului de stat nr. 339 din 23 decembrie 2013 și care au constituit 315 mln 661,4 mii lei, ceea ce reprezintă 0,01% din bugetul de stat total la compartimentul cheltuieli.
Alocațiile instanțelor judecătorești pe anul 2014 față de cele aprobate pe anul 2013 s-au majorat cu 70 mln 866,8 mii lei, circa 29%, și au fost repartizate, după cum urmează:
-pentru Curtea Supremă de Justiție în sumă de 30 mln 115,8 mii lei, inclusiv 280,0 mii lei la mijloace speciale, sau 9,5%;
- pentru curțile de apel în sumă de 85 mln 717,8 mii lei, inclusiv 220,0 mii lei la mijloace speciale, sau 27,1%;
- pentru judecătorii în suma de 199 mln 827,8 mii lei, inclusiv 43,0 mii lei la mijloace speciale, sau 63,4%.
Astfel, comparând dinamica bugetelor instanțelor judecătorești se observă o creștere esențială a alocațiilor financiare pentru instanțele judecătorești cu 39% în 2014 față de 2010.
Este de menționat că, în mare parte majorarea bugetelor instanțelor judecătorești se datorează implementării Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016.
În acest context, în bugetul de stat pe anul 2014 pentru judecătorii și curți de apel au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 87 mln 593,4 mii lei. Alocațiile respective au fost aprobate pentru realizarea acțiunilor din Planul de acțiuni pentru implementarea SRSJ, după cum urmează:
• ”Instalarea în instanţele judecătoreşti a tehnologiilor informaţionale şi crearea construcţiilor necesare pentru asigurarea securităţii acestora” – alocate 500,0 mii lei și repartizate la judecătoriile Bender, Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cantemir, Călăraşi, Căuşeni, Ceadîr-Lunga, Cimişlia, Comrat, Criuleni, Donduşeni, Drochia, Dubăsari, Edineţ, Făleşti;
• ”Construcţia/renovarea sediilor instanţelor judecătoreşti” – alocate 58831,9 mii lei, care au inclus cheltuieli pentru investiții și reparații capitale în curțile de apel Chişinău și Bălți, și judecătoriile: Briceni, Călărași, Cimișlia, Criuleni, Drochia, Dubăsari, Fălești, Florești, Ialoveni, Nisporeni, Rîșcani, Taraclia, Ungheni, Botanica mun. Chișinău;
• ”Asigurarea fiecărei instanţe judecătoreşti cu suportul tehnic necesar aplicării Programului integrat de gestionare a dosarelor” – alocate 185,2 mii lei, necesare pentru procurarea tehnicii de calcul pentru judecătoriile: Bender, Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cantemir, Călăraşi, Căuşeni, Ceadîr-Lunga, Cimişlia, Comrat, Criuleni;
• ”Asigurarea instanţelor cu echipamentul necesar înregistrării audio/video a şedinţelor de judecată” – alocate 607,4 mii lei, pentru procurarea tehnicii de calcul şi echipamentului necesar la judecătoriile: Bender, Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cantemir, Călăraşi, Căuşeni, Ceadîr-Lunga, Cimişlia, Comrat, Criuleni;
• ”Introducerea funcţiei de asistent judiciar în instanţele judecătoreşti” – alocate 27468,9 mii lei, necesare pentru cheltuielile de personal calculate pentru 437 unităţi de asistenți judiciari din toate instanțele.
Totodată, prin modificările efectuate în Legea bugetului de stat pe parcursul anului 2014, bugetul instanțelor judecătorești a fost majorat în total cu 17 mln 537,2 mii lei și la sfârșitul anului a constituit 333 mln 198,6 mii lei.
Astfel, prin rectificarea bugetului din luna iunie 2014 s-au alocat suplimentar mijloace financiare în sumă de 1mln 5473,7 mii lei la categoria investiții capitale pentru Judecătoriile Rîșcani și Buiucani din mun. Chișinău. La rectificarea bugetului din luna august a fost alocată suplimentar suma de 2 mln 627,5 mii lei, inclusiv 1104,0 mii lei pentru reparații în Judecătoriile Dondușeni, Dubăsari și Soroca și 1 mln 523,5 mii lei preconizate pentru majorarea salariilor unor funcționari publici începând cu 01 octombrie 2014, conform modificărilor efectuate în Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici prin Legea nr. 146 din 17.07.2014.
Astfel, de către judecătorii și curți de apel a fost executat bugetul pe anul 2014 la componenta de bază în mediu 95,5% din planul precizat. Soldul neutilizat de 4,5% parțial a fost format din neexecutarea documentelor de plată prezentate de către instanțele judecătorești la sfârșitul anului bugetar la Trezoreria de Stat, urmare a neatingerii nivelului de venituri aprobat (precizat) prin Legea bugetului de stat pentru anul 2014. Astfel, la judecătorii au fost remise documentele de plată neexecutate în sumă de 4 mln 149,3 mii lei, iar la curțile de apel – în sumă de 1 mln 157,7 mii lei.
La capitolul cheltuieli curente, care includ și cheltuieli de personal procentul executării planului este de circa 95,9%, soldul neutilizat fiind de 4,15%.
Aspectul legat de extinderea sau renovarea clădirilor administrative a fost unul din cele mai cordiale probleme ce ține de crearea condițiilor de lucru și asigurarea solemnității proceselor judiciare.
În perioada anilor 2010-2013, doar 10 - 15% din alocațiile instanțelor judecătorești au fost preconizate la compartimentul Investiții/reparații capitale pentru renovarea sediilor.
Cele mai mari alocații la acest compartiment pentru anul 2014, în sumă de 44 mln 066,3 mii lei, au fost aprobate inițial pentru efectuarea lucrărilor de investiții capitale:
Pe parcursul anului suma alocațiilor la investiții și reparații capitale a fost majorată cu circa 26%, față de aprobarea inițială și până la sfârșitul anului 2014 a constituit 74 mln 154,1 mii lei.
Astfel, prin rectificarea bugetului în luna iunie la categoria investiții capitale s-au alocat suplimentar mijloace financiare pentru reconstrucția clădirilor administrative, după cum urmează:
La ulterioara rectificare a bugetului, în baza solicitărilor parvenite în adresa Consiliului Superior al Magistraturii, s-au alocat suplimentar surse financiare pentru reparații capitale, inclusiv:
De asemenea, la întocmirea documentației de proiect pentru Judecătoria Taraclia, s-a constatat că este necesar de reconstrucția sediului și nu de reparația capitală, cum a fost planificat inițial. Prin urmare alocațiile în sumă de 2 mln lei, aprobate pentru reparația capitală au fost redirecționate pentru cheltuieli de investiții capitale.
Totodată, reieșind din faptul că lucrările de investiții capitale necesită o perioadă mai îndelungată și în urma analizei procesului de valorificare a mijloacelor financiare alocate la acest capitol, s-a constatat că judecătoriile Buiucani, Botanica mun. Chișinău și Ungheni nu au posibilitatea de a valorifica integral sumele alocate în anul de gestiune. Prin urmare, aceste judecătorii au solicitat micșorarea alocațiilor, după cum urmează:
Alte instanțe, din contra au venit cu solicitări de majorare a alocațiilor la capitolul respectiv, cum ar fi Curtea de Apel Bălți și judecătoriile Ocnița, Drochia, Cantemir, Criuleni, Fălești și Florești.
În primul semestru al anului 2014 a derulat procedura elaborării propunerilor de buget pentru anul 2015 și estimărilor pentru anii 2016-2017. Pentru eficientizarea procesului de elaborare a bugetului bazat pe performanţe Consiliul Superior al Magistraturii, în colaborare cu Programul USAID ROLISP, a elaborat Metodologia planificării bugetului instanțelor judecătoreşti, care a fost aprobată prin Hotărârea CSM nr. 109/3 din 28 ianuarie 2014.
Plafonul-limită stabilit pentru anul 2015 pentru instanțele judecătorești, inclusiv Curtea Supremă de Justiție, a constituit 393 mln 435,0 mii lei, inclusiv mijloace speciale 603,9 mii lei.
Și implementarea noilor tehnologii informaționale în instanțele judecătorești constituie un progres în activitatea instanțelor judecătorești.
Automatizarea instanțelor judecătorești reprezintă un element care trebuie să vină atât în ajutorul judecătorilor, cât și cetățenilor, contribuind, astfel, la consolidarea independenței judecătorești, asigurarea transparenței în activitatea instanțelor judecătorești și sporirea calității actului de justiție.
Programul Integrat de Gestionarea Dosarelor este un soft specializat care permite gestionarea dosarelor judecătorești în format electronic. Or, informatizarea sistemului judecătoresc este o prioritate pentru Republica Moldova, fiind un element indispensabil pentru funcționare și gestionarea justiției în condițiile în care numărul de dosare este în continuă creștere.
Grație suportului financiar, tehnic și logistic acordat de USAID, prin intermediul Proiectului de Consolidare a Instituțiilor de Drept (ROLISP), Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor a fost îmbunătățit, ba chiar versiunea 4.1 a PIGD este o versiune practic nouă a programului și după remedierea tuturor deficiențelor în urma pilotării acesteia la Judecătoria Botanica și Curtea de Apel Chișinău, va fi extinsă în toate instanțele judecătorești din țară.
Versiunea nouă 4.1 a PIGD include noi compartimente, așa cum modulul de repartizare aleatorie a dosarelor fără implicarea factorului uman, în baza gradelor de complexitate a dosarelor, modulul statistic şi modulul de evaluare a performanţelor instanţelor judecătoreşti, precum şi modulul de transfer al dosarelor înregistrate în PIGD de la o instanţă de judecată la alta. Îmbunătăţirea treptată a noii versiuni prin integrarea modulelor suplimentare a inclus și modulul de protecţie a datelor cu caracter personal.
Prin Hotărârea CSM nr. 110/5 din 05 februarie 2013, a fost aprobat Regulamentul privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanţele judecătoreşti
În scopul asigurării înfăptuirii justiţiei ca serviciu public în folosul societăţii şi îndeplinirii cu bună credinţă a obligațiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii examinează periodic informaţiile cu privire la distribuirea aleatorie a dosarelor în instanţele de judecată.
În acest sens au fost întreprinse mai multe acțiuni din partea CSM pentru a asigura corectitudinea repartizării aleatorii a dosarelor. Acestea se refereau și la stabilirea procentului de repartizare a dosarelor judecătorilor care exercită și alte funcții în sistemul judecătoresc și repartizarea automată a dosarului imediat după înregistrarea acestuia în program de către direcția/secția/serviciul de evidență și documentare procesuală.
Țin să menționez, că modernizarea tehnologiilor informaționale a sistemului judiciar este un element esențial și indispensabil al lupei cu corupția și un instrument de protecție a drepturilor omului, în raporturile sale juridice cu sistemul judiciar.
Cu regret, însă s-au constatat diverse manipulări frauduloase, inclusiv la repartizarea aleatorie a cauzelor. Deşi a fost eliminat compartimentul „repartizarea manuală a dosarelor”, scopul urmărit fiind înlăturarea factorului uman din procesul de repartizare aleatorie a dosarelor întru diminuarea posibilităţii de fraudare şi manipulare a programului, situaţia adesea mai rămâne a fi alarmantă.
Prin urmare, în vederea excluderii posibilităţii de manipulare a repartizării aleatorii a dosarelor în cadrul instanţelor judecătoreşti prin modificarea rolurilor în PIGD, ținând cont de importanţa majoră pe care o prezintă acest program, Consiliul Superior al Magistraturii, a desemnat ÎS ”Centrul de Telecomunicaţii Speciale” în calitate de operator la nivel central pentru a asigura setarea sau modificarea rolurilor în PIGD în baza demersurilor oficiale prezentate de Consiliul Superior al Magistraturii sau ale Departamentului de administrare judecătorească.
Astfel, compania Bass Systems, contractată de USAID ROLISP, a dezvoltat versiunea actualizată a Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor – 4.1.
În scopul testări versiunii 4.1 a PIGD, CSM a desemnat în calitate de instanțe pilot Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Botanica, mun. Chișinău.
Desigur, pilotarea versiunii PIGD – 4.1, a generat multiple dificultăți, acestea au fost puse în discuție la ședințele de lucru, organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, cu participarea reprezentanților CTS, DAJ, USAID ROLISP, Bass Sistems, Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Botanica, mun. Chișinău. Toți actorii implicați la pilotarea versiunii PIGD 4.1 au contribuit la înlăturarea deficiențelor constatate, dar au și propus unele necesități de ajustare a programului conform necesităților instanțelor judecătorești. Astfel, noua versiune a PIGD ajustată, urmează a fi implementată în viitorul apropiat în cadrul tuturor instanțelor judecătorești din Republica Moldova.
În continuare doresc să mă refer la unele aspecte privind activitatea instanțelor judecătorești prin prisma datelor statistice.
Țin să menționez faptul, că instanțele judecătorești au înregistrat un volum total de activitate de 280132 dosare (cu 4,5% mai mult decât în anul 2013). În anul precedent a fost înregistrat un volum de activitate de 268032cauze total.
Din totalitatea dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor judecătorești, au fost soluţionate la nivel naţional 231413 cauze, ceea ce reprezintă un procent de 2,8%. În restanță rămân 48719 dosare.
Evoluţia volumului de activitate al instanţelor judecătoreşti 2013 – 2014 poate fi expusă în felul următor: dacă în anul 2013 s-au examinat 268032 dosare, atunci în 2014 s-au examinat 280132 dosare.
Astfel, observăm o creștere semnificativă a volumului de lucru al judecătorilor în anul 2014 față de anul precedent.
La nivelul judecătoriilor a fost înregistrat în cursul perioadei de referinţă un volum total de activitate de 226055 cauze, cuprinzând și dosarele aflate în restanță la începutul perioadei raportate.
Volumul de activitate în perioada analizată a crescut faţă de anul 2013 cu 2,5%. Iar faţă de anul 2010, volumul de activitate la nivelul judecătoriilor a crescut cu 5%.
Analizând situația vedem că numai în anul 2014 a fost o instanță judecătorească care chiar a ajuns la volumul de activitate peste 30000 de cauze, aceasta fiind Judecătoria Centru, mun. Chișinău cu 30954 cauze.
Potrivit datelor prezentate, în intervalul 2010-2014, la nivel naţional, instanţele din mun. Chișinău s-au confruntat cu o creştere progresivă a dosarelor nou intrate în sistem, ca urmare a creşterii exponenţiale a numărului persoanelor ce recurg la justiţie. Pentru a face faţă acestui fenomen şi pentru a nu creşte necontrolat volumul de dosare de la un an la altul, instanţele sunt nevoite să soluţioneze un număr tot mai mare de dosare.
Volumul de activitate la aceste instanțe s-ar manifesta în felul următor. Cel mai mare volum pe parcursul anului s-a reflectat la Judecătoria Centru – 30954 dosare, fiind precedată în ordine descrescătoare de Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău cu 28411 dosare, Judecătoria Buiucani cu 22758 dosare, Judecătoria Botanica cu 18033 dosare, Judecătoria Ciocana cu 11514 dosare și Judecătoria Bălți cu 11791 dosare.
Un volum de la 4000 la 6000 de dosare se atestă în Judecătoriile Orhei, Cahul, Ialoveni, Strășeni, Ungheni, Hîncești, Soroca și Anenii Noi.
Între 1000 și 2000 de cauze s-au înregistrat în Judecătoriile Bender, Dubăsari şi Vulcănești, fiind cel mai mic volum de activitate la nivel naţional.
În 6 instanţe judecătorești se atestă o scădere a volumului de activitate comparativ cu anul precedent. Totuşi, cele mai mari reduceri ale volumului de activitate în anul 2014 față de 2013 au avut loc pentru:
- Judecătoria Sîngerei cu 404 dosare;
- Judecătoria Florești cu 398 dosare;
- Judecătoria Ocnița cu 334 dosare.
În Judecătoriile Centru, Rîșcani, mun. Chișinău, Bălți, Criuleni, Drochia, Buiucani și Ialoveni se atestă din contra o creștere a numărului de cauze față de anul precedent.
În consecinţă, în perioada de referinţă, la judecătorii au rămas în restanță 39577 cauze.
Repartizând activitatea judecătoriilor pe materii a volumului de activitate pentru anul 2014, observăm că numărul cauzelor intrate a fost următorul:
- în materie penală 59213 cauze (31%);
- în materia civilă 88416 cauze (47%);
- în materie comercială 9200cauze (5%);
- în materia contenciosului administrativ 6410 cauze (3%);
- în materia cauzelor contravenționale 27105 cauze (14%).
Numărul cauzelor soluţionate în anul 2014 a fost de 231413, exceptând instanţa militară și judecătoria comercială de circumscripție, ceea ce reprezintă o creştere cu 3% faţă de numărul de cauze soluţionate în anul 2013 (225002 cauze).
Numărul dosarelor nesoluţionate rămase în restanță la sfârşitul anului 2014 a fost de 48487 dosare.
În cursul anului 2014 au fost soluţionate un număr de 231413 dosare, ceea ce reprezintă 82,7% din numărul cauzelor aflate pe rol.
La nivelul curților de apel se atestă un volum de 40755 cauze în cele 5 curți de apel examinate în fond, apel şi recurs, faţă de 34678 în anul 2013 (o creştere de 17,5%) şi faţă de 35514 cauze înregistrate în cursul anului 2012.
Se evidenţiază două curţi de apel cu un număr mare de dosare pentru examinare faţă de celelalte, şi anume Curtea de Apel Chișinău cu 29426 cauze şi Curtea de Apel Bălți cu 7242 cauze.
Curtea de Apel Bender care a înregistrat în opt luni de activitate ale anului 2014 - 1071 cauze, cel mai mic volum de activitate. Începând cu luna august 2014 au rămas 4 curți de apel. Or, după cum cunoașteți prin Legea nr. 177 din 25.07.2014. Curtea de Apel Bender a fost lichidată și și-a încetat activitatea din data de 08.08.2014.
Specificând pe categorii dosarele intrate la curțile de apel menționez că numărul dosarelor penale intrate la curţile de apel în anul 2014 a fost de 8613 dosare, din ele în apel 3023 cauze și în recurs 2439 dosare, în timp ce în anul 2013 erau înregistrate 6994dosare, din ele în apel 2655 cauze și în recurs 1980 cauze. Observăm că ponderea cauzelor nou intrate în materie penală creste, în totalul cauzelor intrate la curţile de apel în 2014, a crescut de 23%.
În materia contenciosului administrativ, numărul cauzelor nou intrate în anul 2014 a fost de 4710 dosare, din acestea în apel 3170 cauze și în recurs 1033 dosare în timp ce în anul 2013 a fost de numai 2893dosare. Creşterea faţă de anul 2013 este de 61,5% din totalul cauzelor nou intrate la curţile de apel.
În materiile civile și comerciale, numărul cauzelor nou intrate în anul 2014 la curţile de apel a fost de 17278 cauze, în timp ce anul 2013 s-au înregistrat 15477 dosare nou intrate. Numărul în totalul cauzelor nou intrate la nivelul curţilor de apel în anul 2014 a crescut cu 12%.
Din cele 40755 cauze înregistrate pe rolul curţilor de apel în perioada de referinţă, au fost soluţionate 32538 cauze sau 79,8%.
Cu referire la activitatea Curții Supreme de Justiție menționez că s-au înregistrat 13322 dosare, cu 3,7% mai mult faţă de anul precedent, sau cu 472 de cauze mai mult decât în anul 2013.
Analizând evoluția cauzelor intrate la Curtea Supremă de Justiție, observăm că volumul de lucru crește de la an la an, dacă în anul 2013 s-au înregistrat 12850 cauze, atunci în 2014 – 13322 cauze.
Dintre cele 13322 cauze puse pe rol, au fost finalizate 12397 dosare, ceea ce constituie 93%, în creştere faţă de anul 2013, când au fost soluţionate 11038 cauze, ceea ce a constituit 86%.
În ceea ce priveşte repartizarea pe materii a volumului de activitate pentru anul 2014, numărul cauzelor nou intrate plus stoc inițial a fost următorul:
- în materie penală 3106 cauze (23%);
- în materia civilă 10216cauze (77%).
În concluzie, se poate de menționat că în perioada raportată, în comparaţie cu anul 2013, a avut loc o creştere a volumului de activitate al instanţelor judecătorești:
Și încărcătura per judecător la judecătorii a crescut de la 755 dosare în 2013 - la 837 dosare în anul 2014, iar la curțile de apel a crescut de la 414 dosare în 2013 - la 547 dosare în anul 2014.
Astfel, volumul de lucru al judecătorului este în creștere și, în opinia mea, este necesar de intervenit cu unele propuneri de majorare a numărului de judecători.
La capitolul aplicarea pedepselor penale putem constata că în anul 2014, comparativ cu anul precedent, s-a mărit numărul condamnaţilor cu 3,3%.
Cea mai mare pondere printre categoriile pedepselor aplicate condamnaţilor în anul 2014, ca şi în anii precedenţi, a avut-o condamnarea la închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei – 31%, care în comparație cu anul precedent a scăzut cu 2%.
Numărul persoanelor condamnate la închisoare s-a mărit cu 504 persoane, sau cu 3%, față de anul trecut.
În continuare voi aduce câteva exemple de infracțiuni atribuite la categoria deosebit de grave și excepțional de grave, și anume:
Detenţiunea pe viaţă, în anul 2014, a fost aplicată faţă de 8 persoane condamnate, iar închisoarea pe un termen mai mare de 15 ani - faţă de 60 de condamnaţi.
Observăm, că în anul 2013 numărul condamnaților cu detenţia pe viaţă șiînchisoarea pe un termen mai mare de 15 ani a fost mai mic. În anul 2013 detenţia pe viaţă a fost aplicată faţă de 6 condamnaţi, iar închisoarea pe un termen mai mare de 15 ani - faţă de 41 de condamnaţi.
Din numărul total de 9390 de condamnați, 1826 sau 19% au fost condamnați la închisoare, 3139 sau 33% – condamnați condiționat, 2188 sau 23% – condamnați la muncă neremunerată în folosul comunității, 84 sau 1% - la alte pedepse.
Dacă ne referim la unele infracțiuni atribuite la categoria deosebit de grave și excepțional de grave, se constată următoarele:
În concluzie, putem conchide că sancțiunile aplicate pentru săvârșirea infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave s-au mărit semnificativ.
Cu referire la calitatea actului de justiție pe anul 2014 observăm, că din 77144 cauze civile examinate, au fost contestate la Curtea de Apel 7629 cauze și la Curtea Supremă de Justiție - 844 cauze, în total s-au contestat 8473 cauze, sau 11% din numărul dosarelor examinate.
Din numărul hotărârilor contestate:
- 4897 hotărâri au fost menținute fără modificări, ceea ce constituie 58% din numărul contestărilor și 6,3% din numărul dosarelor total examinate,
- 314 hotărâri au fost modificate, ce constituie 6,4% din numărul cauzelor contestate și 0,4% din numărul cauzelor examinate;
- 3262 cauze au fost casate, ceea ce constituie 38,5% din numărul contestărilor și 4,2% din numărul de cauze examinate.
La capitolul cauzelor penale, au fost examinate în total 12144 cauze. Din aceste cauze au fost contestate 3407, din care:
În total au fost anulate 1699 sentințe sau 14% din totalul cauzelor examinate și 49,9% din numărul sentințelor contestate.
Au fost menținute 1708 sentințe, ceea ce constituie 50,1% din numărul sentințelor contestate și 14,1% din numărul cauzelor examinate, dintre care:
Comparativ cu anul precedent observăm, că calitatea pe cauzele penale a crescut.
La capitolul transparența Consiliului Superior al Magistraturii ași dori să menționez că Consiliul Superior al Magistraturii, ca organ al autoadministrării judecătorești, are ca prioritate asigurarea transparenței activității sale, inclusiv și a activității sistemului judecătoresc în general.
Transparenţa activităţii Consiliului Superior al Magistraturii este reglementată prin lege organică și conform Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, activitatea Consiliului Superior al Magistraturii este transparentă şi se realizează prin implicarea proactivă a societății civile în activitatea sistemului judecătoresc precum și prin asigurarea accesului publicului și al mass-mediei la informaţiile de interes public privind activitatea Consiliului și a întregului sistem judecătoresc.
În scopul abordării strategice a aspectului legat de transparența Consiliului Superior al Magistraturii, ultimul cu suportul Programului USAID ROLISP, a elaborat și aprobat Strategia de comunicare a CSM. Dar continuând colaborarea cu proiectul ATRECO, a fost elaborată o nouă Strategie de comunicare și relații publice a Consiliului Superior al Magistraturii și a sistemului judecătoresc pentru anii 2015 - 2016. Strategia de comunicare și relații publice a CSM este un document de viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonate majore de acțiune de promovarea imaginii corecte și transparente a sistemului judecătoresc.
De asemenea, pentru 2015 au fost elaborate programe pentru perfecționarea abilităților de comunicare ale judecătorilor și încercăm să aducem societatea civilă și presa alături de noi în proiectele de întărirea integrității judecătorilor, în creșterea eficienței și responsabilității în sistemul judecătoresc.
Am învățat multe despre comunicare și știu că dacă vrei ca lumea să te ajute în primul rând trebuie să te înțeleagă. De aceea încercăm, pe cât posibil să informăm publicul corect și la timp. Astfel, avem drept regulă ca ședinţele Consiliului Superior al Magistraturii să fie publice, evident există unele excepții. Conform prevederilor legale agenda şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii, proiectele de hotărâri şi materialele adiţionale care urmează a fi supuse examinării sunt plasate pe pagina web a Consiliului cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţă.
La fel, hotărârile adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de organele sale, opiniile separate ale membrilor Consiliului, precum şi rapoartele anuale ale Consiliului se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.
Prin urmare, în scopul asigurării transparenței activității sale, precum și asigurării accesului societății la informații, Consiliul Superior al Magistraturii și-a creat o nouă pagină web care a fost lansată în februarie 2014.
Pagina web include informații despre activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, dar și organelor subordonate. Pe pagina web pot fi găsite informații despre Adunarea Generală a Judecătorilor, despre candidații la funcția de judecător, lista judecătorilor, lista judecătorilor în funcție și a celor eliberați, lista judecătorilor desemnați pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție, statistica judiciară, actele normative elaborate de Consiliu, declarațiile cu privire la venituri ale membrilor CSM și ale judecătorilor, precum și rapoartele partenerilor cu privire la sistemul judecătoresc.
Recent a fost introdus un nou nou subcompartiment – ”Istorii de succes”, la compartimentul ”Sistemul judiciar”, unde sunt plasate interviurile realizate cu judecătorii și informația despre noile condiții în instanțele judecătorești renovate.
Totodată Consiliul Superior al Magistraturii a creat condiţii şi a întreprins măsurile necesare pentru a asigura participarea reprezentanţilor mass-media şi a persoanelor interesate la şedinţele sale.
Relațiile Consiliului Superior al Magistraturii cu mass-media au fost asigurate și prin participarea membrilor CSM la diferite emisiuni TV și radio, precum și prin acordarea unor interviuri.
Aspectul legat de integritatea judecătorilor este discutat mult în ultimul timp și provoacă multe suspiciuni în privința judecătorilor.
Din păcate, pe parcursul anului 2014 au fost condamnați2judecători pentru fapte de corupției. Acest fapt, de loc nu face față sistemului judecătoresc și vreau să cred că asemenea situații nu se vor mai repeta. Dar pentru a ridica imaginea sistemului judecătoresc în fața societății, nu este suficientă doar activitatea CSM, ci a întreg sistemului judecătoresc, în special al judecătorilor.
Integritatea judecătorilor presupune imparțialitate ca valoare morală, o valoare care este clădită pe independență și izvorăște din integritate. Statul de drept presupune pentru cei care își desfășoară activitatea în sistemul judecătoresc, fie că sunt magistrați, fie că sunt funcționari – prezența a trei elemente: Imparțialitate, Independență și Integritate.
Cu referire la nereușite ale CSM pot menționa că rămâne nerealizată și neimplementată prevederea legală ce ține de rezerva judecătorilor, fiind un subiect mai dificil, or reieșind din prevederea legală în versiunea expusă, practic este imposibil de realizat acest aspect în prezent.
Ca propuneri pentru viitor aș identifica următoarele:
CSM, ca organ de autoadministrare judecătorească, necesită a fi abilitat cu drept de inițiativă legislativă și să devină subiect de sesizare a Curții Constituționale.
De asemenea, membrii CSM urmează să dețină prin lege, dreptul de acces la secretul de stat ce se referă la candidații pentru funcția de judecător, iar judecătorii în funcție urmează să dețină dreptul de acces la secretul de stat ce se referă la dosarele instrumentate.
Totodată, consider că membrii CSM să fie antrenați în grupurile de lucru pentru elaborarea proiectelor de legi ce vizează sistemul judecătoresc.
Aș dori să abordez și aspectul ce ține de accederea la studii pentru funcția de judecător în cadrul Institutului Național al Justiției. În opinia mea, selectarea candidaților pentru studii urmează a fi realizată de CSM, cu verificarea integrității acestora până la formarea listei celor admiși. Or, deseori suntem în situația, că statul a suportat cheltuieli pentru instruirea acestor candidați, și ulterior se constată că candidatul nu corespunde aspectelor de integritate și nu poate fi admis în funcția de judecător.
Avînd în vedere competența actuală a CSM-ului, consider, că atribuțiile departamentului de administrare judecătorească urmează a fi atribuite CSM-ului deoarece Consiliul este organul de autoadministrare a sistemului judecătoresc.
Totodată, consider, că urmează a fi avută în vedere și specializarea judecătorilor, or practica altor țări europene ne arată un succes la acest compartiment.
În concluzie, consider, că mai există rezerve în ceea ce privește activitatea sistemului judecătoresc. Numai prin integritatea pe care trebuie să o posede un judecător și prin actul pe care îl adoptă un judecător se poate de eliminat orice suspiciune de corupție din sistemul judecătoresc. Sper și sunt convins de faptul, că corpul judecătoresc din Republica Moldova este integru și va putea face față tuturor rigorilor ce se impun de o societate democratică.
În final aș vrea să aduc mulțumiri pentru susținerea sistemului judecătoresc delegației Uniunii Europene, Proiectului ATRECO, Proiectului USAID (ROLISP) și tuturor partenerilor de dezvoltare.
Vă mulțumesc pentru atenția Dumneavoastră și Vă urez succese mari în continuarea activității pe care o desfășurați.