Astăzi Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra sesizării Curţii Supreme de Justiţie despre controlul constituţionalităţii prevederilor Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 177 din 25.07.2014.

Sesizarea a avut ca obiect exercitarea controlului constituţionalităţii şi declararea ca fiind neconstituţionale a unor prevederi ale Articolului II din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 177 din 25.07.2014, Monitorul Oficial nr.231-237/535 din 08.08.2014, prin care au fost operate modificări la Articolul 19 din Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.15-17, art.63). În special au fost contestate:

-    modificările la alineatul (4), în partea ce se referă la textul „art.324 şi art.326” se substituie cu textul „art.243, 324, 326 şi 330²”;

-    completarea cu alin. (5¹);

-    completarea cu alin. (5²);

-    completarea cu alin. (5³), în partea ce se referă la textul „şi întocmirea procesului-verbal de către agentul constatator,”.

Modificările operate în art.19 alin.(4) din Legea cu privire la statutul judecătorului înlăturau necesitatea obţinerii acordului Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea de către Procurorul General a urmăririi penale împotriva judecătorilor care au săvârşit infracţiuni specificate la articolele 243 (spălarea banilor), 324 (corupere pasivă), 326 (trafic de influenţă), 330² (îmbogăţire ilicită) din Codul penal.

Astfel, în cazul săvârşirii de către un judecător a infracţiunilor menţionate supra nu este necesară o procedură specială pentru pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului, Procurorul General dispunând pornirea urmăririi penale fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

Completarea art. 19 din Legea cu privire la statutul judecătorului cu alin. (5¹) permiteau organelor de drept ca după începerea procesului penal şi până la începerea urmăririi penale, în cazul infracţiunilor specificate la art.243, 324, 326 şi 330² din Codul penal al Republicii Moldova, să reţină judecătorul, să-l supună aducerii silite şi să-l percheziţioneze fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii, doar cu autorizaţia Procurorului General sau a prim-adjunctului, iar în lipsa acestuia – a unui adjunct desemnat în temeiul ordinului emis de Procurorul General. De fapt, redacţia alin. (5¹) a fost dictată de prevederile Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 22 din 05.09.2013, prin care au fost declarate prevederile legale cu privire la reţinerea, supunerea aducerii silite şi perchiziţionării magistraţilor.

Art. 19 alin. (5²) din Legea cu privire la statutul judecătorului stabileau că, prin derogare de la prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova în partea ce vizează examinarea cauzelor contravenţionale de către agentul constatator, în cazul în care judecătorul refuză să semneze procesul-verbal cu privire la contravenţie sau dacă acesta solicită expres, prin menţiune în procesul-verbal cu privire la contravenţie, examinarea cauzei de către instanţa de judecată, dosarul contravenţional se transmite pentru examinare şi soluţionare a cauzei instanţei de judecată de la locul unde a fost săvârşită fapta.

Art. 19 alin. (5³) din Legea cu privire la statutul judecătorului prevedea că, judecătorul reţinut, în cazul în care este bănuit că a săvârşit o contravenţie, urmează a fi eliberat imediat după identificare şi întocmirea procesului-verbal de către agentul constatator, cu informarea Consiliului Superior al Magistraturii despre faptul reţinerii”.

Prin hotărârea de astăzi Curtea Constituţională a hotărât:

1. A admite parţial sesizarea Curţii Supreme de Justiţie privind controlul constituţionalităţii unor prevederi legale referitoare la imunitatea judecătorilor.

2. A recunoaşte constituţională sintagma „243," şi sintagma „şi 330²" din articolul 19 alineatul (4) al Legii nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, în redacţia Legii nr.177 din 25 iulie 2014 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

3. A declara neconstituţionale alineatele (5¹), (5²) şi (5³) din articolul 19 al Legii nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, în redacţia Legii nr.177 din 25 iulie 2014 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Drept consecinţă, continuă să nu fie necesară obţinerea acordului Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea de către Procurorul General a urmăririi penale împotriva judecătorilor care au săvârşit infracţiuni specificate la articolele 243 (spălarea banilor), 324 (corupere pasivă), 326 (trafic de influenţă), 330² (îmbogăţire ilicită) din Codul penal.

În acelaşi timp, cu excepţia infracţiunilor flagrante, judecătorul poate fi reţinut, supus aducerii silite şi percheziţionat doar după începerea urmăririi penale şi nu după începerea procesului penal.

Din dispozitivul hotărârii CC mai rezultă că judecătorii nu pot fi traşi la răspundere contravenţională fără acordul CSM, iar judecătorul reţinut în cazul în care este bănuit că a săvârşit o contravenţie administrativă urmează a fi eliberat imediat după identificare.

           Detaliile dosarului pot fi accesate aici.