Curtea Europeană pentru Drepturile Omului,la 10 octombrie 2013, a hotărât că nu a avut loc încălcarea articolului 10 „Libertatea de exprimare” al Convenţiei Europene pentru Apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a respins cererea reclamantei DELFI AS. vs. Estonia, prin care contesta sancţiunea aplicată conform dreptului intern, privind responsabilitatea pentru conţinutul comentariilor cititorilor pe site-ul pe care îl gestiona.
Raţionamentul Curţii în privinţa art. 10 din Convenţie, a admis faptul că prin aplicarea sancţiunii, a existat o ingerinţă în libertatea de exprimare a reclamantei, însă a considerat-o legală, justificată şi proporţională.
Curtea a precizat, că art. 10 autorizează ingerinţele în libertatea de exprimare în scopul de a proteja reputaţia terţilor, dacăastfel de ingerinţe păstrează un raport de proporţionalitate analizat din perspectiva circumstanţelor particulare ale cauzei. Înalta Curte, a analizat prin prisma practicii sale, dacă ingerinţa a fost prevăzută de legea internă, dacă a avut un scop legitim şi dacă a fost necesară într-un stat democratic. De asemenea,a concretizat că instanţele naţionale sunt cele mai relevante să interpreteze dreptul intern.
În speţă, DELFI AS,o societate anonimă, înregistrată oficial în Estonia, fiind proprietara şi gestionara unuia din cele mai importante site-uri naţionale de internet, a publicat pe portalul de ştiri un articol privind acţiunea unei Agenţii de turism, de distrugere a unor „drumuri de gheaţă”, folosite pe timpul iernii de către Estonia continentală pentru a ajunge la anumite insule. Articolul a provocat multiple discuţii on-line, mesajele fiind extrem de injurioase şi/sau ameninţătoare la adresa Agenţiei. La adresarea ultimei, DELFI AS a şters comentariile, dar a refuzat plata despăgubirilor solicitate.
Instanţele naţionale estoniene au dat câştig de cauză Agenţiei de turism, considerând că mesajele au fost defăimătoare şi de natură de a angaja răspunderea reclamatei, stabilind despăgubiri în sumă de 320 euro.
La examinarea cauzei, CEDO a ţinut cont de circumstanţele în care au fost postate comentariile pe pagina web, măsurile aplicate de petiţionar pentru prevenirea şi eliminarea comentariilor defăimătoare, răspunderea autorilor comentariilor şi consecinţele soluţiei pronunţate de instanţele naţionale.
În acest context, Curtea a menţionat, că reclamanta DELFI AS,ca furnizor de informaţii, profesionist, având în vedere modul de relatare a conţinutului articolului, era în măsură să anticipeze interesul public sporit, apariţia mesajelor de acest gen, şi să fie mai vigilentă pentru a evita postarea comentariilor negative care au depăşit „graniţele criticii acceptabile, atingându-se nivelul insultei gratuite şi al discursului urii”şi care au adus atingere reputaţiei terţilor.
http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/pages/search.aspx?i=001-126635
Direcţia drepturilor omului şi cooperare externă