Pavlovici v. Republica Moldova – nr. 5711/03
Hotărârea din 30.1.2018 [Secţia a II-a]
Articolul 6 § 1
Dreptul la un proces echitabil
Articolul 1 din Protocolul nr. 1
Protecţia proprietăţii
Neexecutarea unei hotărâri definitive – încălcare
În fapt:
A. Circumstanţele cauzei
Pe 13 decembrie 2002, reclamantul Vladimir Pavlovici, născut în 1951 şi care locuieşte în Chişinău, a sesizat Curtea, invocând încălcarea articolului 6 § 1 şi a articolului 1 din Protocolul nr. 1 din Convenţie, dată fiind neexecutarea unei hotărâri definitive care data cu 24 decembrie 2004, favorabile acestuia.
În cererea depusă la Curte, reclamantul a menționat că, în 1940, autoritățile sovietice i-au deportat bunicii în Siberia și, în 1946, au naționalizat clădirile care le aparțineau. În 1989, bunicul reclamantului a fost reabilitat post mortem, iar autoritățile l-au recunoscut ca victimă a represiunii politice.
Pe 12 martie 1996, tatăl reclamantului a depus, în calitate de succesor legal, o cerere de chemare în judecată cu privire la restituirea proprietății, mai exact a cinci imobile A, B, V, V1 și G, care includ apartamentele nr. 1, 3, 4, 5, 5 a), 6, 7, 8 și 9. Deoarece apartamentele 5 a) și 8 au fost privatizate de foștii chiriași, reclamantul a solicitat declararea nulității contractelor de privatizare, cu evacuarea locatarilor. Pe 30 octombrie 1997, tatăl reclamantului a decedat și procedura a fost continuată de către reclamant.
Prin decizia irevocabilă din 18 iunie 2002, Curtea de Apel Chișinău a menţinut hotărârea primei instanţe din 6 decembrie 2001 prin care s-a admis acțiunea reclamantului și a obligat Consiliul municipal Chişinău să-i restituie bunurile imobile, declarând nulitatea contractelor de privatizare şi dispunând evacuarea locatarilor. Instanţa de apel i-a eliberat reclamantului 23 de titluri executorii.
B. Revizuirea hotărârii definitive din 18 iunie 2002
La o dată nespecificată, Procurorul General a depus un recurs în anulare, solicitând anularea deciziei Curţii de Apel Chișinău din 18 iunie 2002, din cauza aprecierii eronate a probelor. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 18 decembrie 2002 s-a admis recursul, s-a anulat decizia irevocabilă din 18 iunie 2002 și s-a trimis cauza la rejudecare în prima instanță. După reexaminarea cauzei de către Judecătoria Botanica din 24 decembrie 2004 s-a admis acțiunea reclamantului, iar Consiliul municipal Chişinău a fost obligat să-i restituie bunurile imobile. De asemenea, a fost declarată nulitatea contractelor de privatizare şi dispusă evacuarea locatarilor. Soluţia a fost menţinută prin hotărârea irevocabilă din 7 decembrie 2005 a Curții Supreme de Justiție.
C. Acţiunile privind solicitarea prejudiciului rezultat din anularea hotărârii irevocabile din 18 iunie 2002 și din neexecutarea hotărârii definitive din 24 decembrie 2004
Pe 23 septembrie 2005, reclamantul a depus o acţiune în judecată prin care a solicitat repararea prejudiciului material provocat de anularea hotărârii irevocabile din 18 iunie 2002 și de imposibilitatea de a dispune de proprietatea sa în perioada 2002-2005. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 februarie 2007 s-a admis acțiunea reclamantului, s-a recunoscut încălcarea articolului 6 § 1 al Convenției și a principiului securității raporturilor juridice și i s-a acordat suma de 1.221.257,40 MDL (echivalentul a 73.000 EUR). Această sumă a fost calculată ținând cont de chiria medie pe metrul pătrat care a fost înmulțită cu suprafața bunurilor imobile şi apoi cu numărul de luni în care reclamantul nu a putut să dispună de proprietatea sa.
Ulterior, în perioada anilor 2005-2014, reclamantul a depus mai multe cereri de chemare în judecată solicitând repararea prejudiciului material suferit în perioada 2005-2010, ca urmare a neexecutării hotărârii din 24 decembrie 2004. Toate acțiunile reclamantului au fost admise și i s-a acordat, în total, suma de 2.286.373,40 MDL (echivalentul a 133 889 EUR).
Pe 17 octombrie 2011, reclamantul a depus o acțiune în judecată, în baza Legii nr. 87, solicitând constatarea încălcării dreptului la executarea unei hotărâri judecătorești definitive și încasarea sumei de 50.000 MDL (echivalentul a 3000 EUR) ca despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit. Prin decizia irevocabilă din 21 noiembrie 2012, Curtea de Apel Chișinău a constatat încălcarea dreptului reclamantului la executarea hotărârii judecătorești definitive într-un termen rezonabil, însă a respins cerința de despăgubire a prejudiciului moral motivând că, începând cu anul 2006, reclamantul a primit anumite plăți de la Consiliul municipal.
Hotărârea judecătorească definitivă din 24 decembrie 2004 a rămas neexecutată până în prezent.
În drept:
(i) Cu privire la încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție, dată fiind revizuirea hotărârii irevocabile din 18 iunie 2002:
Curtea a declarat, în această parte, că cererea reclamantului este inadmisibilă ratione personae, în baza articolului 35 §§ 3 a) şi 4 din Convenţie. Curtea a notat că, după rejudecarea cauzei, reclamantul a avut câştig de cauză. De asemenea, Curtea a reținut că, prin decizia din 14 februarie 2007, Curtea Supremă de Justiție a recunoscut expres încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție și i-a acordat reclamantului suma de 1.221.257,40 MDL, cu titlu de prejudiciu material.
(ii) Cu privire la articolul 6 şi articolul 1 Protocolul nr.1 din Convenţie:
Curtea a notat că hotărârea pronunțată în favoarea reclamantului la 24 decembrie 2004 a rămas neexecutată. Curtea a amintit că autoritățile statului nu pot invoca lipsa de fonduri și de locuințe alternative pentru a explica neexecutarea unei hotărâri judecătorești.
Prin urmare, Curtea a conchis că a avut loc încălcarea articolului 6 şi a articolului 1 Protocolul nr.1 din Convenţie, dată fiind omisiunea autorităților de a executa, într-un termen rezonabil, o hotărâre definitivă favorabilă reclamantului.
Curtea a considerat, cu referire la articolului 41 din Convenţie, că se va pronunța în privința acordării despăgubirilor materiale și morale printr-o hotărâre separată.
Concluzie: încălcarea articolului 6 şi a articolului 1 Protocolul nr.1 din Convenţie (unanimitate).
© Prezentul rezumat are la bază hotărârea Pavlovici v. Republica Moldova de pe site-ul hudoc. El constituie proprietatea Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova.
Direcția Drepturile Omului și Cooperare Externă