Comportamentul intolerabil al reprezentanţilor în procesele de judecată duce la tergiversarea examinării cauzelor

În conformitate cu alin. 1 art. 61 din Codul de procedură civilă al RM, părţile sunt obligate să se folosească cu bună - credinţă de drepturile lor procedurale. Or, principiul fundamental al bunei – credinţe în folosirea drepturilor sale, stipulat în prevederea indicată, este aplicabil şi în raport cu reprezentanţii.

Cu regret, Curtea Supremă de Justiţie  se vede pusă în situaţia, de a semnala comportamentul intolerabil în procesele de judecată al reprezentanţilor care se bucură de statutul de avocat sau  care participă în baza procurii.

Necesitatea de a aduce la cunoştinţa justiţiabililor cazurile  respective este determinată de creşterea bruscă a numărului de cereri de amînare pentru diferite motive (deplasare, ocupare în alte procese judiciare, concediu de odihnă sau medical, etc.), depuse întru tergiversarea examinării dosarelor în instanţa de recurs.

 Astfel, analiza situaţiei create în Colegiul economic denotă că, frecvent, aproximativ jumătate din cauzele numite spre examinare, pentru o zi, sunt amînate la cererea participanţilor la proces. De asemenea, se atestă existenţa cazurilor de prezentare a unor informaţii neveridice (false) cu scopul de a obţine posibilitatea amînării examinării recursurilor, fapte inadmisibile, deoarece creează impedimente grave în desfăşurarea procesului de judecată.

Conform art.414 din Codul de procedură civilă neprezentarea în şedinţa de judecată a participantului la proces sau a reprezentantului, citaţi legal despre locul, data şi ora şedinţei, nu împiedică judecarea recursului.

 Totodată, potrivit art.206 alin.(5) din Codul de procedură civilă neprezentarea în şedinţă de judecată a avocatului (reprezentantului) sau a celui care acordă asistenţă părţii, sau a unui alt participant la proces nu împiedică examinarea pricinii. La solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanţa poate amîna o singură dată judecarea pricinii din cauza neprezentării motivate a reprezentantului acestuia.

În aceste condiţii, considerăm necesar de a sublinia încă o dată, că instanţa are posibilitatea şi nu obligaţia de a amîna examinarea cauzei. Mai mult, amînarea poate avea loc numai la solicitarea participanţilor la proces şi nu a reprezentanţilor acestora, concluzie ce rezultă din prevederile articolului 206 alin.(5) din Codul de procedură civilă, deoarece reprezentanţii nu sunt participanţi la proces (art.55 din Codul de procedură civilă), ei au doar de împuterniciri din partea unui participant pentru a-i apăra interesele în instanţa de judecată.

Cu toate acestea, de multe ori cererile de amînare sunt depuse de reprezentanţi, care nici măcar nu consideră necesar de a informa persoana care i-a acordat împuternicirile despre imposibilitatea de a se prezenta în şedinţa de judecată, existînd chiar cazuri în care reprezentanţii falsifică semnăturile conducătorilor de pe cererile de amînare.

Depunerea cererii de către reprezentant este inacceptabilă, cu atît mai mult, în situaţia în care acesta reprezintă interesele unui persoane juridice care dispune de un departament de jurişti, cum este cazul Agenţiei Proprietăţii Publice, ÎCS”RED Union Fenosa”, SA”Telecom”, etc.

În acelaşi timp, se constată existenţa unor situaţii, cînd participanţii la proces solicită amînarea examinării cauzei pentru a încheia un contract de reprezentare cu un avocat, deşi anterior şedinţei de judecată au avut suficient timp la dispoziţie  pentru a fi întreprinse toate acţiunile necesare în vederea asigurării apărării. Spre exemplu, CA”Moldova-AstroVAZ”SRL a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel la           27 martie 2009, pricina fiind numită spre judecare la data de 02 iulie 2009, fapt despre care părţile au fost înştiinţate prin citaţie la 18 iunie 2009. Cu toate acestea, în şedinţa de judecată a Colegiului economic lărgit, administratorul CA”Moldova-AstroVAZ”SRL, care a semnat recursul aflat la Curtea Supremă de Justiţie timp de 3 luni pentru examinarea admisibilităţii, a solicitat amînarea examinării cauzei pentru a angaja un avocat, deşi în instanţele inferioare interesele recurentului au fost reprezentante de jurişti a căror procuri valabile erau anexate la dosar. Or, o atare atitudine abuzivă în exercitarea drepturilor nu urmăreşte decît  tergiversarea procesului.

De asemenea, Curtea intenţionează să reflecte unele cazuri, depistate în cadrul şedinţelor Colegiului economic, care reiterează comportamentul cel puţin lipsit de etică al avocaţilor.

Astfel, în cadrul şedinţei de judecată a unei cauze numite spre examinare în Colegiul economic la 04 iunie 2009, ora 10.00, recurentul a depus o cerere prin care a solicitat amînarea examinării recursurilor, deoarece reprezentantul său în baza procurii, înregistrată şi autentificată notarial – dl Savva Alexandru, fiind avocat stagiar al BIA „IMC Consulting & Assistance”, participă în aceiaşi zi, la ora 09.30 într-o altă cauză la Judecătoria Bălţi, fiind anexată ca dovadă citaţia în xerocopie.

În urma verificării existenţei de facto a motivului amînării şedinţei de judecată, Curtea Supremă de Justiţie a primit informaţia de la Judecătoria Bălţi în care era menţionat, că cauza indicată în citaţie se află pe rol, însă dl Savva Alexandru nu figurează nici ca parte, şi nici ca reprezentant în dosarul respectiv. Mai mult, hotărîrea în cauza dată a fost pronunţată la 03 iunie 2009, adică cu o zi înainte de fixarea recursului spre examinare în Colegiul economic.

Recurentul a explicat, că copia citaţiei a primit-o de la reprezentantul său pentru a fi anexată la cererea de amînare. În acelaşi timp, în urma convorbirii telefonice, dl Savva Alexandru a refuzat să se prezinte în şedinţa de judecată pentru a da explicaţii asupra discordanţelor depistate.

Într-un alt caz, aflat în procedura Colegiului economic, pînă la începerea şedinţei de judecată fixată pentru data de 28 mai 2009, ora 10.00, reprezentantul recurentului – T. Barbă a depus o cerere, prin care a solicitat amînarea examinării recursului. În motivarea cererii a invocat, că participă într-un alt proces de examinare a unei cauzei penale, fără a indica însă instanţa judecătorească şi care anume cauză constituie impediment pentru participarea lui în şedinţa Colegiului.

În cadrul şedinţei instanţei de recurs, la care a fost prezent reprezentantul intimatului, fiind întrebat prin telefon referitor la cererea depusă, dl T. Barbă a relatat că a participat în şedinţa de judecată la Judecătoria Orhei, unde apără interesele pătimitului – B.E., cauza penală în procedura judecătorului respectiv. La propunerea de a se prezenta pe parcursul zilei pentru examinarea recursului, avocatul – T. Barba a răspuns că nu are o astfel de posibilitate, deoarece să întoarce din şedinţa judiciară, ce a avut loc la Orhei şi se află la o distanţă considerabilă de Curtea Supremă.

 Verificînd informaţia  respectivă s-a constatat, că şedinţa în cauza penală a fost amînată, fapt despre care avocatul – T. Barbă a fost informat prin telefon, astfel că dumnealui nici nu s-a prezentat în Judecătoria Orhei.

De asemenea, Colegiul a stabilit că la materialele cauzei, nu a fost  anexat mandatul eliberat de Baroul de avocaţi,  deşi dl T.Barbă deţine licenţa de avocat (fapt confirmat telefonic şi de Baroul de avocaţi). Or, în conformitate cu art.80 alin.7 din Codul de procedură civilă şi art.52 alin.2 al Legii RM cu privire la avocatura, statutul de avocat în procesul civil este obligatoriu să fie atestat prin prezentarea ordinului în scris (mandatul) eliberat de Baroul de Avocaţi, la rîndul său întinderea împuternicirilor urmînd a fi formulată în procură.

Aşadar, reprezentantul - T. Barbă nu numai că nu a prezentat actele justificative ce ar acorda o posibilitatea rezonabilă de a concluziona, că dumnealui într-adevăr participă într-o altă şedinţă de examinare a unei cauzei penale şi se afla în imposibilitatea întemeiată de a se prezenta în şedinţa Colegiului economic, ci  a încercat inducerea în eroare a instanţei de judecată prin invocarea unor fapte incorecte.

O situaţie similară, se relevă în cazul pricini numite spre examinare în Colegiul economic pentru data de 25 iunie 2009, ora.10.00, fapt despre care toţi participanţii la proces au fost înştiinţaţi în mod legal. Cu toate acestea, în şedinţa de judecată recurentul a solicitat amînarea examinării cauzei pentru o altă dată, pe motiv că avocatul său -              dl Valentin Guţu, este plecat în deplasare peste hotarele ţării. În acelaşi timp, avocatul a omis să informeze despre imposibilitatea prezentării şi, cu atît mai mult, să prezinte probe care ar certifica acest fapt.

Or, art.205 alin.(1) din Codul de procedură civilă, statuează expres obligaţia participanţilor la proces de a comunica, din timp, instanţei judecătoreşti motivul imposibilităţii de a se prezenta în şedinţa de judecată şi să prezinte probele care dovedesc motivul.

În concluzia celor relatate, Curtea nu poate decît să constate lipsa de respect manifestată de avocaţii menţionaţi faţă de instanţa de judecată,  participanţii la proces şi persoanele a căror interese le reprezintă. Mai mult, Curtea consideră că o astfel de atitudine prejudiciază grav imagina instituţiei avocatului din Republica Moldova. 

În context, menţionăm că Colegiul economic a adus la cunoştinţa Consiliului Baroului de Avocaţi din RM cazurile arătate, cu solicitarea de a fi întreprinse unele măsuri concrete, poate chiar aplicarea unor sancţiuni disciplinare, care să determine o schimbare de atitudine faţă de etica avocaţilor şi respectul ce urmează a fi acordat instanţelor de judecată.

             În acelaşi timp, considerăm necesar de a face publică informaţia respectivă, în speranţa că aceasta va constitui o sursă de informaţie pentru justiţiabilii care se văd puşi în situaţia de a angaja un reprezentant, precum şi pentru persoanele care uzează de astfel de practici pentru amînarea examinării cauzelor. Or, Curtea nu poate, şi nici nu îşi propune, să verifice temeinicia şi corectitudinea motivelor invocate în toate cererile de amînare depuse, însă va proceda astfel, în mod selectiv, iar în cazul depistării unor situaţii similare, nu va ezita să sesizeze Consiliului Baroului de Avocaţi din RM şi să aducă la cunoştinţa opiniei publice numele reprezentanţilor care îşi exercită atribuţiile cu rea-credinţă.